“Nu va lasati amagiti de un castig imediat. Riscati sa deveniti nu doar carausi care fac bani, ci si victime directe care vor fi uitate imediat si inlocuite rapid cu alti naivi. Pastrati-va viata de oameni liberi si dati-i valoare!” – mesajul ambasadorului român

Președinția, Guvernul, MAE și Ambasada îi cer clemență Sultanului

– Domnule Ambasador, imediat după prăbușirea Cortinei de Fier, închisorile din America Latină au început sa fie populate cu cetățeni români traficanți de droguri. După America Latină, odată cu extinderea globalizării, au urmat, Asia, Africa și alte regiuni ale lumii. În imaginile transmise pe canalele de televiziune din România, a fost văzut un român încătușat, însoțit de poliția din Malaysia, condamnat la moarte, dar pe fața căruia nu se prea vedea îngrijoarare, teamă, dimpotrivă chipul lui era numai un zâmbet, unii spuneau un zâmbet sfidător.

Da, zâmbetul lui Ionuț Gologan poate fi catalogat sfidător. Era practic răspunsul la remarca unuia dintre “spectatorii” la proces. Imediat după condamnare, acesta i-a spus, în malaysiană, că merită să fie atârnat în ștreang. Și Gologan a zâmbit. La 22 de ani, sfidezi moartea și speri că vei răzbate și vei trăi, că se va găsi o soluție, că vei întoarce soarta. Nici unul dintre cei închiși pentru trafic de droguri în Malaysia nu a realizat inițial gravitatea situației în care se află, implicațiile și nivelul pericolului la care s-au expus. Călătoreau în Asia pentru prima oară, fără a cunoște legile, cultura asiatică etc. Aceste lucruri au devenit evidente încă de primele discuții ale consulului cu aceștia. Sunt, de regulă, tineri sub 30 de ani, provin din familii destrămate sau cu probleme materiale. Pregătire medie sau cu liceul întrerupt, fără un loc de muncă stabil sau, în cel mai bun caz, slab remunerat. Inteligenți și cu posibilități de învățare și adaptare, dar fără o experiență a “lumii largi” în care te poți întâlni și cu pericole majore cum sunt „samsarii de droguri”. Acesta ar fi profilul „victimei”, așa cum îl vedem aici, în cazul fenomenului de cărăuşie de droguri.

– Mediatizarea cazului Ionuț Alexandru Gologan, condamnat la moarte în Malaysia, a generat un val de emoție in România, existând și voci, care apreciază că Ambasada României de la Kuala Lumpur n-ar fi făcut demersurile necesare pentru a-l salva de la moarte.

Ionuț Alexandru Gologan a fost reținut la 26.06.2012, având ascuns în bagajul de cală 3,2 kg metamfetamine, cantitate brută. Era al treilea cetățean român arestat în decurs de 9 luni pe aeroportul internațional din Kuala Lumpur, sub acuzația de trafic de droguri. Cărăușie, fiindcă, vă rog să rețineți, nici unul dintre cei arestați nu este un distribuitor de droguri. În toate etapele procesuale, ultima cale de atac fiind la Curtea Federală a Malaysiei, instanța nu a considerat argumentele sale ca fiind îndestulătoare pentru a transforma traficul de droguri în posesie, încadrare care ar fi dus la condamnarea la închisoare. Iar cantitatea de drog depășea cu mult minimul admis în legislația malaysiană, estimată în zeci de grame. Ultima decizie, cea a Curții Federale, datează din 26.01.2016, fiind epuizate astfel toate căile interne de atac în acest caz. Curtea Federală a menținut sentința de condamnare la moarte, considerând că Ionuț Gologan întrunea elementele legii: posesia drogului, controlul acestuia și faptul că avea cunoștință de ceea ce transporta. A urmat, imediat, la 2.02.2016, depunerea cererii de grațiere la Sultanul de Selangor. Conform procedurilor malaysiene, această cerere va fi analizată de o Comisie de Graţiere, care se convoacă la solicitarea sultanului. Sentinţa nu poate fi pusă în aplicare până când nu este soluţionată cererea de graţiere, iar acest demers poate dura. Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, aflat în vizită de lucru în Malaysia în perioada 11-13 martie 2016, l-a vizitat pe Ionut Gologan aflat în prezent într-un centrul de detenție din statul Johor. În cazul cetățeanului român condamnat la moarte, Dan Stoenescu, în calitate de trimis special al Președintelului României Klaus Iohannis și Premierului Dacian Cioloș, i-a adus la cunoștință că a transmis autorităților malaysiene scrisorile celor doi înalți demnitari români în care fac apel la clemență în cazul său. Ministrul delegat s-a întâlnit atunci cu Ministrul de Externe, Anifah Aman, și cu Nancy Shukri, ministru pentru Justiție în Cabinetul Najib, în cursul căreia s-au înmânat scrisorile către înalții destinatari și a fost arătat interesul nostru legat de dezvoltarea cadrului legal. Avem în lucru două acorduri, de extrădare și schimb de informații în materie penală. Legat de acest aspect, în cursul lunii aprilie din acest an, a avut loc o rundă de negociere la Kuala Lumpur între Biroul Procurorului General și o delegație a Ministerului Justiției din Romania, condusă de secretarul de stat Gabriela Scutea. Pentru schimbul de persoane condamnate ne-am exprimat interesul în sensul încheierii unui Acord. Partea malaysiană urmează să primească decizia Cabinetului Najib pentru începerea negocierilor cu mai multe țări, inclusiv cu România, în vederea transferurilui de persoane condamnate. Revenind la întrebarea dvs inițială, Ionuț Gologan a beneficiat de asistență consulară din primul moment. Prin intermediul MAE, cetăţeanul român beneficiază de serviciile unui avocat, cât şi de legătura cu familia sa. Procesul acestuia, ca și al celorlalți români arestați, a fost urmărit îndeaproape; reprezentantul Ambasadei a fost prezent la fiecare termen în sala de judecată. Cetăţeanul român este vizitat periodic de către reprezentantul Ambasadei, cu care menține constant legătura. Au fost făcute ample demersuri de către MAE și de către Ambasadă pentru asigurarea sprijinului legal și pentru suportul său moral. Ce nu putem face? Nu putem interveni în deciziile autorităților malaysiene, respectăm legea din Malaysia. Putem însă pleda, pe toate căile, pentru clemență. Ambasada nu asigură servicii juridice. Facilitează contacte cu avocați – avem o listă de propuneri în acest sens-, putem obține informații legale, putem sugera reprezentanți legali; avocatul N. Sivananthan este o personalitate recunoscută în domeniul penal malaysian, dar Ambasada nu poate reprezenta cetățenii romani în instanțe. Ambasada Română, separat, dar și impreună cu celelalte misiuni ale țărilor UE a interprins mai multe demersuri pe lângă autoritatile malayesiene pentru a renunta la pedeapsa capitală. Adunarea Generală a ONU a adoptat la 18 decembrie 2014 o rezoluție cu privire la impunerea unui moratoriu în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, iar România este unul dintre statele care au salutat această inițiativă. Sperăm ca, în final, aceste demersuri vor avea aduența necesară. Sunt unele semnale pozitive, dar este un proces foarte dificil ce implică și un sprijin popular larg, care nu este încă destul de viguros.

– Sunt state care au obținut schimbarea pedepsei la moarte cu închisoare pe viață sau extrădare pentru cetățenii lor? Dacă da, în baza carei legislații au obținut schimbarea pedepselor?

Există. După cum spuneam, fie prin grațierea acordată de Sultan, fie convingând anterior instanța că respectivul fie nu avea controlul drogului, fie nu avea știință de existența acestuia în bagaj. În cazul lui Ștefan Coroi, condamnat la 8 ani de închisoare, așa s-a întâmplat. Există și transferuri ale unor persoane condamnate la moarte, în țări care au, la rândul lor, pedeapsa capitală. Trebuie înțeles faptul că transferul nu va funcționa în cazul lui Ionuț Gologan decât dacă acesta va fi grațiat.

– Sumele de multe miliarde de dolari obținute din comerțul cu droguri reprezintă unul dintre factorii de risc major pentru economia mondială și pentru stabilitatea politică, îndeosebi, în țările în care cartelurile de traficanți de droguri seamănă teroare. În acest context, lupta cu narcotraficanții poate fi considerată o nouă provocare și pentru diplomația română?

Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog, a iniţiat o campanie anti-drog care atrage atenţia asupra fenomenului de carăuşie – transportul de droguri peste hotare, începând încă din septembrie 2012. Sub titlul „Drogurile îţi schimbă destinaţia”, campania de conştientizare atrage atenţia asupra riscurilor pe care le implică transportul de droguri, prin informarea publicului larg despre aspecte mai puţin cunoscute din legislaţia unor ţări ca Brunei, Malaysia, Singapore, China etc. Ambasada a contribuit la crearea campaniei și a venit cu sugestii de lucru, la momentul respectiv. Introducerea unor avertizări prin SMS pe telefoanele mobile pentru țările în care există pedeapsa capitală poate fi un ultim resort: măcar în al 12-lea ceas. Cărăușul poate alege să acționeze corect, să facă ceva diferit și să se salveze.

– Se spune că pedepsele din Malaysia ar fi cele mai dure din întreaga lume, mai dure decât în America Latină. Este o poveste sau este adevărat că în Malaysia, pedeapsa include și o bătaie bună aplicată deținutului? O bătaie, soră cu moartea, cum se spune la noi?

Este greu de stabilita țara în care sunt cele mai dure pedepse, fiecare țară are o legislatie propie și se presupune că este rezultatul unor analize propii prin care se intenționează reducerea criminalității. Oricum, în opinia mea, viața în detenție este dificilă ori unde te-ai afla . Nu cred ca există cineva care și-ar exprima dorința de a fi în detenție într-o anumită țară. Pentru cetățeni europeni, detenția în Asia sau America Latină este în primul rând dificilă datorită condițiilor climaterice și, in al doilea rând, a alimentației, total diferită de cea din zona noastră, ca să nu mai vorbim de problemele de comunicare etc. În Malayesia, așa cum am mai spus, se aplică și pedepse corporale (lovituri de ratan), dar numai în urma unor hotârâri judecătorești definitive, pe lângă cea de privare de liberate. Există persoane special desemnate și pregătite în aplicarea sentinței; pedepsele corporale nu se fac in public si este obligatorie prezenta unui medic, a mediculului inchisorii.

– În China, un condamnat la moarte, înainte de a fi ucis, are dreptul la o discuție de câteva minute cu familia, dacă, evident, aceasta poate și dorește să vină la vorbitor. Acestă regulă este aplicată și in Malaysia? Familia poate asista la spânzurarea condamnatului?

Familia este anunțată și îl poate întâlni pe cel condamnat la moarte, cu o zi înainte, dar nu poate participa la execuție.

Un interviu realizat de Elena Chiriță, membră UZPR