Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
“Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”
Animaţi de aceste gânduri, enoriaşii din parohia “Sfânta Muceniţă Agata” din Catania au organizat duminica 3 iulie, a IV-a ediţie a FESTIVALUL PORTULUI POPULAR ROMÂNESC 2016.
Înveşmântaţi în straiele alese ale înaintaşilor lor, credincioşii au primit mai întâi Sfânta Cuminecătură la Sfânta Liturghie din Duminica Sfinţilor români, oficiată de părintele paroh Mihai Gabriel Ichim, după care au mers în curtea bisericii pentru a serba Ziua Portului Popular Românesc.
Acolo fiecare a adus cu el o părticică din amintirea satului natal şi fiecare a participat cu ce avea mai bun şi mai de preţ. Toate obiectele pe care le-au adus de acasă, din România: ştergare, crătiţi, oale, străchini, covoare vechi, ii şi catrinţe, cât şi bucate pregătite de gospodinele actuale după reţeta din bucătăria bunicilor, au creat un alt mediu… un spaţiu deosebit, în care timpul nu mai are forţa de a rămâne în prezent… în care morala, inocența, munca și cumințenia au stăpânit acel loc – adevărat colț de plai românesc.
O expoziție cu frumoase imagini de vase și linguri sculptate, a înobilat ștergarele etalate, lucrate de harnicele țărănci la lumina opaițului, cu acul sau la război, în timp ce visau la viitorul fiicelor, pentru a le pregăti din timp zestrea.
Programul a conținut dansuri și cântece din folclor din fiecare zonă a țării, iar poeziile despre casa părintească și viața la țară au adus în inimile celor prezenți bucurie și lacrimi în ochi pentru o perioadă de mult apusă… copilăria și adolescența.
Cele mai frumoase veșminte, aduse din România s-au prezentat într-o adevărată paradă a costumelor populare, explicându-se termenii de odinioară cu care erau numite straiele, iar posesorii au primit felicitări pentru achiziționarea acestora.
Surpriza cea mare a fost însă prezentarea scenetei după povestea: “PROSTIA OMENEASCĂ” scrisă de Ion Creangă, pe care credincioșii coordonați de preoteasa Geta Ichim, au desfășurat-o în “ograda” românească.
Astfel că soba, drobul de sare și mâța, furca, nucile, carul și oborocul de băgat soarele în casă, au devenit cuvinte cheie ce au deschis sipetul lăzii cu “înțelepciune”.
Dincolo de glumă, veselia, hazul și pildele oferite au descrețit frunțile românilor aflați la muncă în Sicilia, care oricât de departe în timp și spațiu s-ar afla, păstrează viu sentimentul apartenenței la neamul și pământul românesc… căci:
“românul nu vrea câmpuri fără flori,
Zile lungi și triste fără sărbători.”
a consemnat preoteasa Geta Ichim
Mai multe fotografii găsiți aici https://www.episcopia-italiei.it/index.php/galerie-foto/category/3534-festivalul-portului-popular-romanesc-2016-catania-editia-a-iv-a?acm=17_3026