S-a făcut mult caz pe faptul că nu sunt suficienți români înscriși în Registrul Electoral Central pentru a vota în această toamnă. Pe lângă MAE, care nu este nici pe departe singurul “vinovat” că nu sunt mulți români înscriși, mai este Autoritatea Electorală Permanentă, un organism independent, care își face partea lui de comunicare a modificării legii votului. Am stat de vorbă cu doamna ministru delegat, Maria Ligor, despre eforturile care s-au făcut și se vor face în continuare pentru schimbarea stilului de vot pentru românii de pretutindeni și a reieșit o idee extrem de reală și pertinentă: “Fiecare decide cum dorește să-și exercite dreptul constituțional de a alege. Este o opțiune personală pe care nu putem decât să o respectăm”.

Sunteți în plină campanie de comunicare/informare a modalității de vot pentru românii din afara granițelor. Care a fost strategia adoptată până acum?

Campania de informare derulată de Ministerul Afacerilor Externe, de la București și, mai ales, prin intermediul misiunilor diplomatice s-a axat pe promovarea noilor modalităţi de vot prevăzute de legea adoptată anul trecut – votul prin corespondenţă şi posibilitatea ca cel puțin 100 de persoane să solicite crearea unei secții de vot în localitatea unde trăiesc. Pentru a putea beneficia de una dintre cele două facilități nou introduse, este nevoie ca alegătorul să se înscrie în Registrul electoral. Aceste noi modalități de vot se adaugă cadrului cunoscut, al votului la secțiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare.

Care au fost canalele oficiale de comunicare folosite?

Legea stabilește responsabilitatea comună a Ministerului Afacerilor Externe și a Autorității Electorale Permanente în privința comunicării despre organizarea alegerilor în străinătate. În acest scop, MAE a folosit atât metodele tradiționale de comunicare, cât și platformele online.

În primul rând, toată informația legată de organizarea alegerilor se află pe paginile oficiale de Internet ale celor două instituții și poate fi accesată și prin intermediul paginilor misiunilor diplomatice. Au fost organizate sesiuni de informare de către misiuni și s-a prezentat informația utilă cu ocazia diferitelor evenimente comunitare. Pliante informative sunt distribuite cetățenilor care se prezintă la consulate. Informațiile despre votul prin corespondență și celelalte noutăți din lege au fost distribuite persoanelor din bazele de contacte ale misiunilor, asociațiilor și bisericilor românilor. În mod special, anunțurile referitoare la alegeri au fost diseminate prin intermediul presei de limbă română, scrise și audio-vizuale.

O componentă importantă a campaniei de informare o reprezintă și parteneriatele media cu televiziuni din țară, care sunt urmărite prin satelit de românii din străinătate. Astfel, în urma demersurilor pe lângă Consiliul Național al Audiovizualului, spotul realizat de MAE a fost declarat de interes public și recomandat televiziunilor.

Nu în ultimul rând, aș sublinia campania derulată prin social media, în principal prin Facebook și Youtube, la care s-au alăturat voluntari români din comunitate, „ambasadori ai votului prin corespondență”. De altfel, doresc să folosesc acest prilej pentru a le mulțumi public pentru implicare.

Cum evaluați implicarea lor de până acum, a canalelor mai sus enunțate ?

Apreciem contribuția tuturor partenerilor media și a publicaţiilor care au diseminat mesajele oficiale și au multiplicat impactul informaţiilor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă.

De ce credeți că românii expuși la aceste mesaje nu au reacționat în număr mare și nu s-au înscris până acum în Registrul electoral? (n.r. doar 3500 de persoane dintr-un total estimat de 5 milioane numai în Diaspora?)

Împreună cu misiunile noastre diplomatice am evaluat cauzele care îi determină pe mulți români să rămână în expectativă. Am discutat despre motivele celor care aleg să nu se înscrie în Registrul electoral, ultima dată, cu românii din Marea Britanie. Este o combinație de factori, niciunul fiind legat de accesul la informație. Oricine dorește să afle cum poate vota, inclusiv prin corespondență, are tot ce-i trebuie “la un click distanță”, cum se spune. Există o reticență din partea multora să-și declare datele personale, unii temându-se că acestea pot fi folosite pentru impozitare sau în alte scopuri. Aceleași date, de altfel, sunt trecute în listele de la secțiile de votare în momentul când ne prezentăm să votăm. Reiterez și pe această cale faptul că legea prevede expres că datele respective nu pot fi folosite în alte scopuri decât pentru votare. Orice altă utilizare a datelor personale ar fi o încălcare a legii.

Pe de altă parte, participarea la vot, sub orice formă, fizic la secție sau prin corespondență, reprezintă un drept, nu o obligație. Fiecare decide cum dorește să-și exercite dreptul constituțional de a alege. Este o opțiune personală pe care nu putem decât să o respectăm.

Credeți/Estimați că au fost suficient de implicate, în efortul de comunicare al MAE, și asociațiile românești dar și mass media de expresie română?

Așa cum am arătat, îndeosebi presa de limbă română din străinătate este un partener privilegiat în comunicarea cu românii care trăiesc în afara țării, pentru MAE și, mai ales, pentru ambasade și consulate. Vă pot confirma, din experiența mea directă ca ambasador la Ottawa, că toate mesajele și comunicatele ambasadei au fost preluate și diseminate, am acordat interviuri atât presei scrise, cât și televiziunilor de limbă română. La rândul lor, asociațiile au transmis mai departe informația utilă contactelor lor din comunitate. De altfel, tot cu scopul facilitării participării la vot, am organizat de pildă consulate itinerante astfel încât cei care au actele expirate să și l
e poată înnoi la timp. Cel mai recent exemplu este cel de la Calgary, care are loc zilele acestea.

Dar parlamentarii pentru colegiile din afara granițelor ? Cu ei ce strategie comună de comunicare aveți? Sau dacă nu aveți, de ce ?

Misiunea instituțiilor statului, cum sunt Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă și cea a reprezentanților aleși sunt diferite. În ceea ce ne privește, avem datoria de a pune la dispoziție informația de interes public despre cum se poate exercita dreptul constituțional de a alege. Parlamentarii iau parte la competiția electorală și urmăresc evident să convingă electoratul să le acorde votul.

Care ar fi pașii de urmat, cei pe care îi veți adopta în următoarele luni ? Alții decât clasicele deplasări și comunicarea directă cu comunitatea? (n.r. care vine oricum în număr mic la aceste întâlniri)

În continuare, până la încheierea perioadei de înscriere în Registrul electoral, vom folosi îndeosebi mijloacele de comunicare în masă, mai ales diseminarea de spoturi TV și anunțuri audio, campania social media și vom distribui pliantele cu informații utile în aeroporturi și alte puncte de trecere a frontierei. În centrul efortului de comunicare se vor afla misiunile diplomatice, ele fiind în prima linie, în contact direct cu cetățenii și fiind perfect în măsură să prezinte informația necesară și, la nevoie, să acorde sprijinul necesar.

Pe de altă parte, foarte mulți români preferă să voteze prin metoda consacrată, tradițională, prezentându-se personal la secțiile de votare iar MAE trebuie să fie, prin urmare, pregătit să organizeze în cele mai bune condiții procesul de votare, împreună evident cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Credeți că forma actuală a legii poate fi schimbată/îmbunătățită ? Și dacă da, care ar fi neajunsurile ce trebuiesc schimbate?

Legea în vigoare este fără îndoială perfectibilă. Există o serie de prevederi care pot fi interpretate ca obstacole pentru exercitarea fără îngrădire a dreptului de a alege. Noutățile introduse de lege, posibilitatea de a vota prin corespondență sau cea ca minim 100 de alegători să solicite o secție de votare sunt deosebit de importante și așteptate de multă vreme. Ele sunt însă facilități suplimentare, care se adaugă modalității tradiționale, cunoscute, de votare la secție și în persoană. Nu trebuie să le considerăm un scop în sine. Sunt, repet, facilități suplimentare. Dar este de așteptat ca cei mai mulți alegători să continue să se prezinte la secțiile de votare.

Credeți că miza alegerilor din toamnă să fie unul din motivele pentru care românii nu depun un efort suficient de implicare? Sau mentalitatea care îi domină și anume că nu vor să se știe controlați?

Alegerile parlamentare sunt foarte importante. În urma alegerilor ne desemnăm reprezentanții în Parlament și prin intermediul lor decidem cine ne va guverna. Participarea la vot este un drept și fiecare are libertatea să și-l exercite sau nu.

Cât despre datele personale, așa cum am arătat, folosirea lor în alte scopuri decât pentru votare este interzisă și sancționată de lege.

Le puteți explica, pe scurt și concis, care ar fi importanța acestei legi, în condițiile în care ar fi una extrem de bine făcută/concepută și principalele ei avantaje?

Prin legea în vigoare în acest moment s-a introdus, alături de metoda tradițională, cunoscută de toată lumea, și anume aceea de a vota în persoană la o secție organizată pe lângă misiunile diplomatice, opțiunea votului prin corespondență. De asemenea, legea introduce posibilitatea ca cel puțin 100 de cetățeni să solicite crearea unei secții de votare acolo unde locuiesc. În plus, foarte important, se elimină posibilitatea votului dublu prin introducerea unui sistem de verificare electronică instantanee a datelor în baza codului numeric personal. Și, în sfârșit, responsabilitatea organizării alegerilor trece de la MAE, în sarcina Autorității Electorale Permanente, o instituție publică autonomă.

Romanian Global News