Reprezentanţii românilor din Harghita, Covasna şi Mureş au cerut, joi, la lucrările Universităţii de Vară Izvoru Mureşului respectarea simbolurilor naţionale, a legislaţiei în domeniu, dar şi finanţarea asociaţiilor româneşti din cele trei judeţe, care derulează acţiuni pentru păstrarea şi promovarea identităţii naţionale.

Fostul ministru al Apărării, Mircea Duşa, a punctat faptul că este important să fie respectate valorile identitare şi simbolurile româneşti în cele trei judeţe şi ele trebuie promovate în fiecare zi.

„Valorile, simbolurile româneşti de pe aceste meleaguri trebuie respectate, pentru că cele trei judeţe fac parte din România şi Constituţia este una şi pentru judeţele Harghita, Covasna şi Mureş şi aceeaşi Constituţie este şi pentru celelalte judeţe ale ţării. (…) Fie că este vorba simboluri locale, fie că este vorba de valori pe care specialiştii le-au pus în evidenţă legate de continuitatea românilor pe aceste meleaguri şi autenticitatea acestora şi lucrul acesta trebuie făcut zilnic şi trebuie făcut atât de reprezentaţii societăţii civile cât şi de către instituţii şi administraţiile locale şi judeţene”, a declarat deputatul Mircea Duşa, vicepreşedintele PSD.

Acesta a atras atenţia că trebuie respectate legile ţării în zonă, făcând referire atât la prevederile legale referitoare la organizarea manifestărilor de 1 Decembrie cât şi la cele privind steagurile judeţelor, susţinând că „disputele legate de drapelele Ţinutului Secuiesc trebuie să înceteze şi preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii trebuie să respecte legea, care are şi sancţiuni, fie că sunt contravenţionale sau de altă natură”.

De asemenea, Mircea Duşa a reiterat ideea că regionalizarea României se va face exclusiv pe criterii economice şi de dezvoltare şi nu pe criterii etnice.

La rândul său, dr. Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a solicitat rezolvarea problemei finanţării proiectelor asociaţiilor culturale româneşti, a instituțiilor și a presei în limba română, „așa cum sunt finanțate de la bugetul central comunitățile maghiare din zonă” şi a tras un semnal de alarmă privind scăderea dramatică a populației românești din cele două județe și a lipsei de perspectivă privind realizarea tinerilor, „în zonă prin condiționarea cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea posturilor publice”.

Dr. Ioan Lăcătuşu a subliniat necesitatea respectării limbii române şi a simbolurilor statului român şi a pledat pentru o convieţuire interetnică armonioasă.

„Am pus în evidență aspecte ale agresiunii simbolice, necesitatea de a fi respectată limba română ca limbă oficială în stat, simbolurile statului român, în așa fel încât derapajele care au existat pe această temă să fie înlăturate. Avem nevoie de asigurarea unei conviețuiri interetnice armonioase și de eliminarea acestor aspecte laterale, și nu fundamentale, privind viața noastră, a românilor și maghiarilor din această parte de țară, viață care trebuie să se realizeze în contextul normelor europene, așa cum am aflat astăzi și am putut să facem comparație, cu problemele cu care se confruntă românii din comunitățile istorice românești din zonă”, a conchis dr. Ioan Lăcătuşu.

La rândul său, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei a vorbit despre demersurile făcute pentru respectarea legii în judeţ şi pentru păstrarea identităţii româneşti şi a arătat că, în continuare, problemele de fond ale păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi confesionale ale românilor din Covasna şi Harghita nu şi-au găsit până acum o rezolvare temeinică.

„Se inoculează ideea monoculturalităţii maghiare, a ceea ce continuă să fie denumit “pământ secuiesc”, eludându-se caracterul multicultural al zonei, permanenţa prezentei populaţiei româneşti şi interferenţele etnoculturale româno-maghiare care, de-a lungul secolelor, au marcat acest areal. Ştim cu toţii că în zonă sunt prezente practicile de separare, izolare şi autonomizare. (…) Trebuie să avem aceeaşi poziţie fermă împotriva fenomenului extrem de periculosşi a politicii păguboase în dauna românilor, nu doar ca atenţionare a celor care ar trebui să audă, ci şi ca un semnal de unitate a noastră”, a declarat prefectul Harghitei.

El a propus organizarea de întâlniri civico-politice semestriale, la nivel de judeţ în care să se analizeze starea comunităţii româneşti, a problematicilor generale şi speciale din zonă, dar şi monitorizarea permanentă a cazurilor de discriminare a românilor, a valorilor şi simbolurilor naţionale şi luarea poziţiilor care se impun. Totodată, Adrian Jean Andrei consideră că este nevoie de deschidere a unei filiale a unei universităţi de prestigiu din România, care să permită tinerilor să rămână în zonă şi să acceseze mediul educaţional. Prefectul Harghitei a mai propus “interzicerea finanţării manifestărilor extremist-separatiste care aduc atingere simbolurilor şi demnităţii naţionale şi care contravin Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor româneşti”

Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a îndemnat pe românii din zonă să promoveze şi să iubească simbolurile naţionale.

„Pentru a lega o națiune este nevoie de simboluri pe care să le purtăm în inimă și în suflet, simbolurile sunt firul din care suntem țesuţi ca neam și țară, simbolul național este cheagul care ne leagă pe toți cei prezenți de cei trecuți la cele veșnice, oameni care au fost făuritori de istorie. Pentru toți românii, limba, credința, cultura, drapelul tricolor, imnul sunt sfinte, de aceea vă îndemn să le respectați și să le promovăm, să promovăm simbolurile unității și identității noastre naționale, care sunt rezultatul eforturilor și jertfe ale înaintașilor noștri, ale moșilor și strămoșilor. Vă îndemn pe toți cei prezenți să fiți puternici, să iubiți simbolurile naționale, istoria care stă în spatele fiecăruia, iar la împlinirea unui secol de când suntem o națiune, să fim împreună, cum am fost”, a afir
mat episcopul Covasnei şi Harghitei.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă aproximativ 100 de cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan)