Update: Preşedintele Românie, Klaus Iohannis, a anunţat un acord cu Canada pentru ridicarea vizelor. Astfel, românii vor putea intra fără vize pe teritoriul Canadei de la 1 decembrie 2017.

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, unde se desfășoară summit-ul UE.

Klaus Ioannis a anunțat că Bucureștiul își va folosi dreptul de veto față de înţelegerea comercială Canada-UE (CETA) dacă România nu va obține de la autoritățile canadiene eliminarea vizelor pentru români din 2017, transmite Romanian Global News.

 

Acordul Canada-UE ar urma să elimine tarifele vamale și să deschidă piețele între cele două părți. Documentul va fi discutat astăzi în cadrul Consiliului European, urmând ca o decizie să fie luată săptămâna viitoare, în cadrul unui summit UE-Canada programat la Bruxelles. Înainte de a pleca la Consiliul Euro¬pean, președintele Klaus Iohannis a explicat că România își menține veto-ul față de acord. Țara noastră își va schimba punctul de vedere doar dacă Guvernul de la Ottawa acceptă o înțelegere „rezonabilă” în privința vizelor pentru români, fără „condiții inacceptabile”. „Pentru noi este important să fie 2017, nu 2018, 2019 sau altceva”, a explicat Președintele României.

În acest fel, președintele a respins oferta părții canadiene: eliminarea graduală a vizelor, din 2017, pentru oamenii de afaceri și cei care au mai avut viză de Canada sau de SUA, apoi, conform unui calendar negociat, pentru toţi cetăţenii. Oferta a apărut după ce subiectul a fost abordat în cadrul unei vizite a premierului Dacian Cioloș la Ottawa, unde s-a întâlnit cu premierul canadian Justin Trudeau. Refuzul părții române fusese exprimat la reuniunea de marți a Consiliului Afaceri Generale (CAG) de către Cristian Bădilă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Același punct de vedere a fost exprimat și de Guvernul României, prin purtătorul de cuvânt Liviu Iolu, scrie www.romanialibera.ro.

O ofertă similară a primit și Bulgaria, singurul stat din UE, alături de România, ai cărui cetățeni mai au nevoie de vize pentru Canada. Diferența este că oferta pentru Sofia a fost făcută publică de autoritățile canadiene, în timp ce oferta pentru România nu.

Pe lângă România și Bulgaria, și Belgia amenință că își va folosi dreptul de veto împotriva acordului UE-Canada. Poziția Belgiei este determinată de opoziția Parlamentului din Valonia, dominat de socialiști, care consideră că multinaționalele primesc prea multe drepturi și piețele europene vor fi amenințate de exporturile canadiene. Conform Constituției proprii, Belgia are nevoie de acordul celor trei regiuni pentru a ratifica tratatul. La nivel european, dacă acordul nu conţine semnăturile tuturor statelor membre UE, este nul. De remarcat, în context, că înainte de poziția radicală a Valoniei autoritățile de la București nu au avut vreo opoziție.

Strategia a mai fost folosită de România în 2012, când delegația țării noastre a ținut în șah Serbia la negocierile din Consiliul Afaceri Generale (CAG), care a discutat acordarea statutului de candidat la aderare. România a refuzat în prima fază a negocie¬rilor să dea undă verde Belgradului, cerând garanții pentru un tratament corect al minorității vlahe din Serbia. După negocieri, în concluziile CAG a fost anexată o declarație a Executivului UE prin care insista asupra protejării minorităților „ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE”.

Delegația română a fost condusă atunci de ministrul de Externe Cristian Diaconescu. Acesta crede că strategia actuală a părții române este adecvată situației. „Poziția este corectă. Nu există niciun fel de argument din partea statului canadian pentru a aplica du¬bla măsură. Rezerva României ar trebui menținută și sunt convins că se va ajunge la un compromis acceptabil pentru toate părțile. În niciun caz nu trebuie să renunțăm la această poziție, libera circulație este un principiu al UE. Dacă România ar ceda în acest moment, s-ar crea un precedent; de exemplu, Londra este interesată să discute despre libera circulație, un pas în spate ar putea fi folosit de Marea Britanie la negocie¬rile cu UE”, a declarat Cristian Diaconescu pentru „România liberă”. Acesta atrage atenția însă asupra contextului negocierilor. „Mai degrabă discuția se poartă între Canada și Belgia, iar România și Bulgaria sunt ținute la mijloc pentru a nu particulariza problema valonă”, crede fostul ministru de Externe.

La rândul său, europarlamentara Renate Weber (grup ALDE) afirmă că, de fapt, înţelegerea între noi și canadieni este deja făcută. „Problema este că premierul Justin Trudeau a decis să o condiţioneze de data aceasta de semnarea întregului acord CETA. Deci acum este așteptată decizia valonilor, pentru că ei sunt cei care blochează, de fapt, în acest moment. Din momentul în care s-ar debloca, atunci cred că și înţelegerea pe care o avem noi cu partea canadiană va deveni publică și România cu siguranţă va sprijini acest acord”, a menţionat Renate Weber.

CETA („Comprehensive Economic and Trade Agreement”) a fost gândit ca o nouă bază a relaţiilor economice UE-Canada. Eliminarea taxelor vamale și a altor bariere comerciale ar trebui să fie în folosul economic al ambelor părţi. Negocierile CETA au avut loc între 2009 și 2014.