La 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Carei, ultima brazda de pamant romanesc aflata sub ocupatia hortista, incununand astfel lupta si jertfa zecilor de mii de combatanti pentru eliberarea Ardealului, lupta inceputa in Carpatii Orientali, chiar in noaptea de 23/24 august 1944, transmite Romanian Global News.

 

Iata ce spunea Ministrul de Razboi, generalul Mihai Racovita, in momentul cand Transilvania era din nou a noastra, a ROMANILOR : ” Romanii, cu mic, cu mare, tresalta la sunetul trambitelor biruitoare. Ardealul a revenit astazi, prin lupta dreapta si jertfa vrednica, la trupul din care a fost rupt “.

Cuvintele comandantului Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, adresate militarilor din subordinea sa, consemnate în Ordinul de Zi nr. 104 din 25.10.1944, reliefeaza cele mentionate mai sus : “La chemarea Tarii pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena ati raspuns cu insufletire şi credinta în izbanda poporului nostru, tineri si batrani ati pornit spre hotarele sfinte ale patriei si cu piepturile voastre ati facut zagaz neinfricat dusmanului care voia sa ajunga la Carpati. Zdrobit de focul napraznic al artileriei si de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump, eliberand astfel ultima palma de pamant sfant al tarii. Prin ploi, prin noroaie si drumuri desfundate, zi si noapte ati luptat cu un dusman darz si hotarat si l-ati invins. Azi, când avangarzile trec pe pamant strain (se trecuse la eliberarea Ungariei), pentru desavarsirea infrangerii definitive a dusmanului, gandul meu se indreapta catre voi, cu dragoste si admiratie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veti fi slaviti, voi ofiteri şi ostasi care ati eliberat Ardealul. Pe cei care au cazut la datorie ii vor preamari urmasii si numele lor va fi scris in cartea de aur a neamului. Increzatori in destinele neamului si luand pilda de la cei ce au pus patria mai presus decat viata, continuam lupta strans uniti in jurul steagului…”.

La campania de eliberare a teritoriului romanesc au participat peste 520.000 de militari, dintre care 58.330 au fost ucisi, raniti sau declarati disparuti. Unitatile romanesti au continuat sa duca actiuni militare pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, alaturi de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe si sacrificii, la victoria obtinuta la 9 mai 1945, ce a marcat sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial in Europa.

Cu ocazia Zilei Armatei, va fi arborat Drapelul național la sediile instituțiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime și fluviale și vor fi organizate ceremonii militare și activități comemorative în toate garnizoanele din țară, în teatrele de operațiuni și în țările în care România are acreditați atașați ai Apărării.

Ziua Armatei României va fi sărbătorită anul acesta printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile în care sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii în care sunt dislocaţi militari români.

În Bucureşti, principalele activităţi vor avea loc după următorul program:

– 17-24 octombrie, Ziua Armatei României în şcoli. Detalii pot fi obţinute accesând adresa: https://www.mapn.ro/cpresa/15271_Ziua-Armatei-Rom%C3%A2niei-%C3%AEn-%C8%99coli;

– 20 octombrie, ora 13.00 – vernisarea expoziţiei România-NATO, la Muzeul Militar Naţional, și ora 19.00 – concert de gală la Sala Radiodifuziunii Române;

– 21 octombrie, Cupa presei la tir, la Poligonul din Căţelu. Pentru acreditare vă rugăm să trimiteţi datele (nume şi prenume, numărul şi seria cărţii de identitate şi denumirea redacţiei) la adresa de e-mail corespondentiderazboi@mapn.ro, pînă joi, 20 octombrie, ora 14.00;

– 23 octombrie, între orele 11.00 și 15.00, Ziua Porţilor Deschise la Palatul Cercului Militar Naţional;

– 16-24 octombrie, depunerea jurământului militar de către elevi şi studenţi. Detaliile privind calendarul și locurile de desfășurare ale ceremoniilor vor fi comunicate ulterior.

– 25 octombrie, ora 8.30, ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naţionale de Apărare “Carol I”, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol;

– 25 octombrie, între orele 9.00 și 16.00, Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;

– 25 octombrie, ora 18.30, retragere cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional (Str. Constantin Mille nr. 1), B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Statul Major al Forţelor Terestre (Str. Drumul Taberei nr 7 H);

– 25 octombrie, ora 19.30, prezentarea noii uniforme militare combat a Armatei României, la Palatul Cercului Militar Naţional;

– 25 octombrie – 2 noiembrie, militari din structuri ale vânătorilor de munte reconstituie marşul executat de primul batalion de vânători de munte, pe traseul Bucureşti (Mormântul Ostaşului Necunoscut) – Târgu Neamţ – Braşov;

La Satu Mare, activităţile se vor desfăşura după următorul program:

– 24 octombrie, între orele 10.00 și 12.00, organizarea unui marş pe traseul Tătăreşti – Ruseni şi depunerea de coroane de flori la monumentele de pe traseu (detaliile vor fi comunicate ulterior);

– 25 octombrie, ora 9.00, ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.

La Carei, activităţile se vor desfăşura după următorul program:

– 24-25 octombrie, organizarea unui marş pe traseul Supuru de Sus – Supuru de Jos – Acâş – Carei (detaliile vor fi comunicate ulterior);

– 25 octombrie, ora 11.00, ceremonie militară şi religioasă la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român;

– 25 octombrie, ora 12.30, videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatre de operaţii, la palatul din Parcul Karoly;

– 25 octombrie, ora 13.00, exerciţii demonstrative, expoziţii şi spectacol cultural, în Parcul Karoly.

Cu același prilej, vor fi organizate ceremonii pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina.

Eroii români căzuți la Stalingrad vor fi reînhumați cu ocazia Zilei Armatei

De Ziua Armatei României, un preot militar român va oficia o slujbă religioasă, cu prilejul reînhumării rămăşiţelor pământeşti a 594 de militari, pieriţi în teribila bătălie de la Stalingrad(astăzi, Volgograd),, din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Potrivit unui comunicat de presă emis, luni, de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), evenimentul va avea loc la Rossoşka, în Federaţia Rusă, transmite Romanian Global News.

“Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi. Configuraţia acestui prim cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii”, se arată în comunicat.

Ostaşii noştri, ale căror oseminte au fost găsite în cimitire de campanie şi în gropi comune, îşi vor odihni somnul de veci în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka, inaugurat, anul trecut, atunci când primii 72 de militari români au fost înmormântaţi acolo. În bătălia de la Cotul Donului, cum este cunoscută această zonă din stepa rusă, au pierit aproape 200.000 de militari români, fiind considerată cea mai sângeroasă din istorie.

Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.

MApN anunţă că în anii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuţi în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât şi din ţinutul Krasnodar.

Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 – martie 1944), pentru intervalul 15 noiembrie 1942 – 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 de morţi, 67.183 de răniţi şi 98.692 de dispăruţi în Armata Română.