Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Asociația pentru cultura Românilor/Vlahilor din Serbia “Ariadnae Filum” și Asociația Europeană a Studenților la Drept din Craiova a organizat joi , 24 noiembrie 2016, în sala Aula Magna a Facultății de drept din Craiova conferința “Seara prieteniei studenților români și străini – porți deschise pentru studenții din Timoc”, transmite Romanian Global News.
Programul a cuprins o conferință/ dezbatere dedicată tinerilor români din Timoc (Serbia de Răsărit) aflați la studii în Craiova și a abordat o serie de teme legate de rolul asociațiilor studențești în integrarea studenților în viața socială românească și în mod special al studenților români timoceni din Craiova ca punte de legătură între istoria și cultura românească din dreapta și din stânga Dunării. Seara s-a încheia cu un recital de muzică și dansuri populare românești susținute de ansambluri din România și Serbia (Timoc).
Au participat reprezentanți ai Ministerului de Externe și Institutului Cultural, profesori universitari, jurnaliști, studenți români și străini.
De la ICR a fost prezent prof.univ.dr. Radu Baltasiu, directorul Direcției Românii din Afara Granițelor, ICR, iar de la MAE directorul Laviniu Eni de la DPRRP.
Au luat cuvântul lideri ai studenților basarabeni și timoceni de la Universitatea din Craiova. Aceștia din urmă au subliniat importanța educației în limba maternă, arătând că, datorită lipsei acesteia din țara de origine au avut nevoie de ore de pregătire în limba română înainte de a putea urma cursurile al Universitatea din Craiova.
Vorbitorii au subliniat importanța păstrării identității culturale în comunitățile românești din afara granițelor în spiritul bunei prietenii dintre popoarele român și cele în mijlocul în care etnicii români trăiesc peste hotare.
Au fost însă punctate și elemente concrete necesare pentru păstrarea identității românești, în special în Valea Timocului, membrii prezidiului arătând că, în momentul de față că, cel puțin în Serbia, nu există o structură educațională și media în limba română, acestea impunându-se cu necesitate în cazul regiunii mai sus enunțate, în spiritul reciprocității și în contextul în care Serbia dorește să adere la Uniunea Europeană.