Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Institutul Cultural Român de la Varșovia propune publicului polonez marți, 8 noiembrie, începând cu orele 18.00, o dezbatere pe tema evenimentelor din anii 1946-1947 din Moldova.
La 70 de ani de la dramaticele evenimente, subiectul rămâne complet necunoscut în Polonia și foarte puțin studiat în România. S-a scris mult despre foametea din 1932–1933 din Ucraina, dar câtă lume ştie că a mai fost o foamete, la fel de cruntă, în Moldova — cauzată nu de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităţilor comuniste —, care a ucis peste 250 000 de oameni? Având ca punct de plecare volumul Larisei Turea, Cartea foametei, conținând mărturii cutremurătoare ale supravieţuitorilor, documente şi fotografii de arhivă, dezbaterea varșoviană dorește să umple acest gol în cunoașterea istoriei recente a regiunii.
“Regimurile comuniste nu pot fi disociate de fenomenul foametei, care este, se ştie bine, un instrument extrem de eficient de manipulare şi dezumanizare. Factorii ce au provocat dezastrul sunt numeroşi – printre aceştia şi seceta. Numai că, nefiind ceva ieşit din comun în această zonă, seceta e pe ultimul loc. Principalul regizor al foametei a fost statul sovietic – care făcuse uz de acelaşi monstruos scenariu în Rusia, pe Volga, în anii ’20, şi în Ucraina, în 1933, pentru a intimida ţărănimea şi a impune colectivizarea cu orice preţ. Cu preţul dispariţiei a sute de mii de cetăţeni”, afirmă Larisa Turea.
La dezbaterea care va avea loc la cea mai notabilă instituție poloneză de cercetare și popularizare a istoriei recente din Varșovia, Casa Întâlnirilor cu Istoria, sunt invitați trei cercetători care s-au ocupat de evenimentele din urmă cu 70 de ani: istoricii Vadim Guzun și Igor Cașu și jurnalista și teatrologul Larisa Turea. Discuția va fi moderată de Bogumił Luft, fost ambasador al Poloniei în România și Republica Moldova.
Igor Cașu este licențiat al Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza”, Iași (1995), doctor în istorie al aceleiași instituții (2000), cu o teză despre politica națională din Moldova sovietică a anilor 1944-1989. Bursier Fulbright (2000), CEP Alumnus (2001-2003). Lector, lector superior și apoi conf. univ. la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1998-prezent). Efectuează între 2005 și 2007 un stagiu de doi ani în Elveția, la Universitățile din Fribourg și Geneva. Expert al Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, responsabil de capitolul privind teroarea în RSS Moldovenească. În octombrie 2010, devine director (fondator) al Centrului pentru Studierea Totalitarismului de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Este editorialist la Adevărul, ediția Moldova, unde ține și o rubrică săptămânală intitulată „Arhivele Comunismului”. Reporter la Radio Europa Liberă, rubrica „Istoria trăită”.
Vadim Guzun este diplomat, cercetător, doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române. Printre publicațiile apărute sub semnătura sa se numără Imperiul Foamei: foametea artificială din URSS şi impactul asupra spaţiului românesc, 1921-1922, 1931-1933, 1946-1947 (2014), studiul Foametea din Ucraina în anii 1932-1933, demersuri de recunoaștere la nivel național și internațional (2013, coautorat), monografia Marea foamete sovietică, 1926-1936 (2011), Foametea, piatiletka și ferma colectivă: documente diplomatice românești (2011).
Larisa Turea este jurnalist, critic de artă, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (cu sediul la Paris). Actualmente este șeful secției relații externe; secretar literar al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău; colaborator al revistelor „Timpul”, „Contrafort”, „Sud-Est cultural”; fondator și redactor-șef al Gazetei Teatrului Național.