Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Fostul șef al Serviciului de Informații Externe discută într-un interviu acordat Europei Libere despre evoluția serviciilor secrete după 1989, cum influențează ele viața politică și dacă există „acoperiți” în presa românească. Un subiect aparte este modul în care s-a raportat politicul din România la evoluția situației din R. Moldova. În ultima perioadă Iar aici acuzațiile sunt grave, transmite Romanian Global News.
BIOGRAFIE
Silviu Predoiu are 61 de ani și a fost din 2005 până la pensionarea sa în 2019 adjunctul directorului Serviciului de Informații Externe (SIE) sau, altfel spus, șeful operativ al serviciului autohton de spionaj. Este absolvent de geologie și intră în SIE în 1990, după ce face școala de ofițeri de la Brănești (1987-1989), instituție care aparținea atunci Direcției de Informații Externe.
Europa Liberă: Ați fost 30 de ani ofițer în spionajul românesc și îi cunoașteți atât pe vechii profesioniști, cât și pe cei noi. E adevărat că schimbarea de regim i-a făcut pe mulți să treacă în mediu privat?
Silviu Predoiu: „Am intrat într-o unitate SIE prima dată în februarie `90 și eram minoritari, eram câțiva cei noi veniți. Cam într-un an de zile s-a schimbat total imaginea din punct de vedere al personalului. Au plecat foarte mulți, pentru că nu s-au mai regăsit în ideea noului serviciu, care s-a schimbat foarte mult.”
Europa Liberă: Potrivit strategiei României de politică externă, din câte ați înțeles, ce este Rusia?
Silviu Predoiu: „Poți să definești pe cineva raportat la ce urmărești. Rusia ce poate să fie? Deocamdată, am aflat, spre exemplu, că Rusia și Bruxelles-ul sunt foarte mulțumiți de evoluțiile din Moldova. Și noi am fost mulțumiți de evoluțiile din Moldova, conform declarațiilor oficiale. Mă refer la defuncta alianța ACUM cu Partidul Socialiștilor. Bruxelles-ul a fost mulțumit și Moscova a fost mulțumită, și Bucureștiul a fost mulțumit, conform declarațiilor. De aici s-a putut înțelege că România s-a aflat în parteneriat cu Rusia în ceea ce privește R.Moldova, eu nu am înțeles altceva”.
Europa Liberă: În sensul că e bine că partidul filorus al lui Dodon a câștigat majoritatea mandatelor, în sensul acesta România ar trebui să fie mulțumită?
Silviu Predoiu: „Nu, eu spuneam, raportându-mă la întrebarea dumneavoastră: ce trebuie să fie Rusia? Dacă toți suntem la fel de mulțumiți de evoluția din Moldova, atunci cel puțin pe Moldova să edificăm rapoartele noastre cu Rusia! Avem poziții similare, din momentul ce suntem toți la fel de mulțumiți de rezultatul de acolo: și Bruxellesul, și Moscova, și Bucureștiul. Restul, rămâne de văzut, da.”
Alegerile din Moldova – cam patinau către altceva. Sunt rezultate, evident pozitive pentru partidul socialist, al cărui lider declara, filmat în secret, iarăși, în urmă cu vreo două luni și jumătate, că primește finanțare periodică de la Moscova. Nu? Dar această informație nu a deranjat nici Bruxellesul, nici Bucureștiul, cu atât mai puțin Moscova, ar fi culmea să o deranjeze, deci înseamnă că totul a fost ok, nu?”
Europa Liberă: Credeți că într-un viitor, nu foarte îndepărtat, ar fi posibilă unirea României cu Republica Moldova? Privind lucrurile pe termen lung, nu privind decizia politică.
Silviu Predoiu: „Așa cum văd acum, nu mi se pare foarte probabil.. E o discuție mult mai amplă aici. Răspunsul meu ar fi: „Nu”, prin prisma cunoașterii în acest moment a situației.”
Europa Liberă: Dar pentru România ar fi un atu?
Silviu Predoiu: „Ar fi o reparație istorică. Eu chiar aș fi curios de un sondaj real făcut pe nevoia de Moldova, așa cum o simțim afectiv real, la nivelul întregii Românii”.
Europa Liberă: Ar putea fi și un dezavantaj?
Silviu Predoiu: „Nu. Eu, personal, nu văd dezavantaje. Eu aș fi în favoarea unirii, nu ocupației. Atunci când vor amândoi – asta înseamnă unire. Atunci când vrea unul singur, iar ăla mai mare e cel care vrea – se numește ocupație, Anschluss sau cum vrei. Dacă vor amândoi este unire. Eu sunt în favoarea unirii”.
Europa Liberă: Dar cât de complicat ar fi pentru România să aibă o minoritate rusă pe teritoriul ei?
Silviu Predoiu: „Avem deja minoritate rusă. Nu de asemenea proporții. E redusă. Lipovenii, de exemplu. Nu minoritatea rusă este o problemă, la modul cel mai real.”
Europa Liberă: În țările Baltice, minoritatea rusă este o mare problemă.
Silviu Predoiu: „Da, dar se estompează pe măsură ce reușești să te ridici – ca nivel de trai, ca nivel de evoluție a societății – riscul reprezentat de minoritate se anulează. Este un mit acesta cu minoritatea care vrea neapărat cu… Dacă vrea, poate să meargă înapoi, de unde este. Dacă nu, stă unde este mai bine și gradual se adaptează.
Eu vorbesc despre un proces de educație, dacă vreți. Nu de ștergere a identității, ci de identificare a ceea ce ne unește, nu a ceea ce ne desparte. Mi se pare că pe multe zone – atunci când vorbești de minoritatea rusă, de exemplu, dar nu numai – lumea se focalizează pe elementele care dezbină. Dacă împărțim același spațiu, aceeași comunitate, haideți să vedem ce putem să găsim în comun, și atunci, sunt convins, lucrurile se pot aborda altfel”.
Europa Liberă: Rusia a preluat în Republica Moldova obiective strategice, cum ar fi aeroportul, spre exemplu, de asemenea e posibil ca în serviciile lor secrete, rușii să fie bine reprezentați. Dar probabil că dumneavoastră știți mai bine.
Silviu Predoiu: „Nu este chiar așa sau nu a fost chiar așa. Au fost etape. Evoluția este cumva ciclică, pe o curbă oscilantă. Au fost momente mai bune, momente mai rele. Este lucrarea aceasta recentă a psihologului de la Cluj, domnul Daniel David, Psihologia poporului român, din care rezultă că multe din „păcatele” noastre, așa cum le definesc unii, până la urmă, au fost cheia supraviețuirii: lipsa de încredere în ceilalți, lipsa de încredere în tine, evitarea celuilalt… sunt mai multe lucruri. Au supraviețuit cumva, a trebuit să supraviețuiască”.
Europa Liberă: Deci Rusia e o amenințare? Care ar fi cea mai mare amenințare și cea mai gravă vulnerabilitate a României de azi?
Silviu Predoiu: „Exact ce am zis eu acum: scăderea nivelului de educație, pe ansamblu. Educația este problema, în toate planurile. Mi se pare că e dramatic.
Democrația reprezintă un sistem politic bazat pe votul majorității. Dacă majoritatea este needucată, anulezi sensul și rolul democrației. De aceea nu mai crede unul sau altul în democrație, de aceea ajungem să punem semne de întrebare pe mecanismele democratice – pentru că scade îngrijorător nivelul de educație. Aceasta este părerea mea. Și mă refer la educația civică, la înțelegerea politică, la tot ce vreți. Nu vreau să discut politică.
Am convingerile mele, dar sunt convins că marea majoritate a celor care votează, alegătorul, nu înțelege că își alege un servitor, nu un stăpân. Lumea merge votând pentru un stăpân. „Mi-ar plăcea de ăla să fie șefu`!” în timp ce, în realitate, ar trebui să alegi pe unul care să-ți convină să te servească. Servitor nu e un termen peiorativ. Eu sunt foarte mândru că am fost public servant 34 de ani.
De aceea, principala vulnerabilitate o reprezintă lipsa de educație. De aici încolo vine și corupția, și lipsa de eficiență, și lipsa de strategii, și imaginea proastă.
Nu înțelegem valoarea vorbelor noastre. Nu poți să ai discurs dublu să spui, când te întâlnești afară, că România este un pol de stabilitate și un exportator de securitate regională și după aia, în țară, să anunți că ești în război cu un partid sau cu altul. Poți să fii în război cu un actor politic, dar nu cu un partid. Nu mă refer la unul dintre actorii politici, căci toți au avut în campania electorală chemări de acest fel, la luptă. Vin din lipsa de educație: educație politică, educație civică. Nu înțelegem cum se vede de afară. Meseria mea a fost să văd prin ochii celor de afară cum suntem. Nu arătăm deloc bine”.
…..
Citește tot interviul aici: https://romania.europalibera.org/a/silviu-predoiu-serviciile-secrete-influen%C8%9Beaz%C4%83-politicul/30303635.html