După adoptarea tacită în Senat, proiectul de lege nr 505/2019 care are în vedere completarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, precum și a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, prin instituirea Cărții Verzi a Românului de Pretutindeni și dublarea membrilor Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, a intrat în dezbateri la comisiile de fond ale Camerei Deputaților, transmite Romanian Global News, citând un comunicat de presă remis la redacție.
Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a declarat în acest sens: „Mă bucur că suntem tot mai aproape de adoptarea acestui proiect de lege atât de așteptat de etnicii români din afara României. Ne confruntăm cu o situație pe care nu o poate nega nimeni în acest moment – România are nevoie de forță de muncă pentru a contrabalansa exodul din ultimii ani a cetățenilor români. Este absolut firesc să preluăm modele care funcționează în alte state și să îl adaptăm realității românești. De ce să importăm forță de muncă din Asia în condițiile în care avem chiar lângă noi vorbitori de limbă română pentru care integrarea pe piața forței de muncă nu va necesita adaptare sau cursuri de limbă?!
În același timp, acest proiect de lege preia o prevedere stipulată în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2017 privind mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Lucru care nu s-a întâmplat oricât de multe au fost demersurile mele în acest sens și în cazul Guvernelor PSD, și în cazul Guvernelor PNL.
Ambele modificări ale cadrul legal au ca scop și atenuarea unui viitor dezastru demografic prognozat pentru țara noastră. Ține de interesul național ca, pe lângă crearea unor noi locuri de muncă (sau menținerea celor create în contextul coronavirusului), să ne asigurăm că cele create sunt ocupate de forță de muncă ușor integrabilă în societatea românească precum românii din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Albania etc., nu de chinezi, vietnamezi sau filipinezi. Concomitent, creșterea corpului civic românesc prin deblocarea procesului de cetățenie română reprezintă și un act de reparație istorică acordată urmașilor foștilor cetățeni români care nu au renunțat niciodată la cetățenia română și cărora statul român nu le-a retras niciodată acest drept”.
Proiectul de lege vizează instituirea Cărții Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care NU dețin cetățenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege și solicită drept de muncă și de reședință în România.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va preluat modelul Cărții Albastre a UE (EU Blue Card), instituită prin Directiva Consiliului UE 2009/50/EC și care le conferă posesorilor dreptu de ședere și de muncă pe teritoriul unui stat-membru al Uniunii Europene sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) – SUA, Cartea Polonezului (Karta Polaka) – Polonia sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahraničného Slováka) – Slovacia ca exemple de bună practică euroatlantică conforme cu principiul teritorialității.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare, care nu dețin cetățenia română, să muncească în România fără obligativitatea deținerii suplimentare a unui permis de muncă sau de ședere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înființa societăți comerciale ca orice cetățean român, de a beneficia de educație la toate nivelurile, servicii medicale de urgență.
Piața forței de muncă din România se confruntă din ce în ce mai mult cu un deficit al forței de muncă, pe fondul mobilității accentuate a cetățenilor români la scara Uniunii Europene și a creșterii pe piața muncii din România a numărului de muncitori străini care provin din arii geografice și culturale îndepărtate, mai greu integrabili în ansamblul corpului social din România. Instituirea Cărții Verzi a Românului de Pretutindeni și acordarea unui șir de drepturi românilor de pretutindeni care nu dețin cetățenia română va reprezenta o măsură care ar crea condiții pentru contrabalansarea tendințelor emigraționiste din România. Astfel, piața forței de muncă ar putea absorbi o bună parte a forței de muncă pe care o reprezintă românii de pretutindeni care nu dețin cetățenie română și emigrează pe alte piețe ale muncii, care oferă condiții mai avantajoase.
De asemenea, Cartea Verde a Românului de Pretutindeni va fi un instrument util pentru conaționalii din statele care nu admit dubla sau multipla cetățenie.
Proiectul prevede perfecționarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor. În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanților cetățeni străini de origine română sau aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care își asumă în mod liber identitatea culturală română și locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceștia sunt apelați.
Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din țară timp de cel puțin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetățeni români, timp de cel puțin 5 ani. Asemenea majorității statelor din Uniunea Europeană, România trebuie să-și nuanțeze abordările și să distingă între categorii cultural-lingvistice distincte de solicitanți ai cetățeniei, dincolo de alte criterii, acordând facilități și neadmițând discriminări. Astfel, criteriul cultural-lingvistic trebuie luat în seamă în procedurile de acordare/obținere a cetățeniei române care prevăd naturalizarea cultural-lingvistică a străinilor solicitanți ai cetățeniei române. Aplicarea criteriului cultural lingvistic permite evitarea criteriului etnic în accepția consacrată a termenului.
Analiza situației în materie de dobândire sau redobândire a cetățeniei române, mai ales sub aspectul dificultăților întâmpinate de instituțiile statului, au dus la concluzia că pentru a face față unui număr tot mai mare de la an la an de cereri, Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie ar trebuie să cuprindă cel puțin un număr dublu de membri. Astfel, numărul membrilor Comisiei trebuie să crească de la 20 la 40.