Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
În realitate, marea majoritate din cei 222 deținuți politici în închisoarea nr. 1 din Cernăuți, calificați drept sabotori, spioni, teroriști, agenți ai securității române, erau țărani de la coarnele plugului, absolut detașați de activitatea politică, scrie Maria Toacă pe BucPress, preluat de Romanian Global News.
Cei mai mulți au nimerit sub învinuire, fiind ”turnați” la organele sovietice de conaționalii lor, așa cum s-a întâmplat cu unchiul meu, Ioniță Toacă, acuzat că ar fi pregătit trecerea armată în România a 300 de oameni. A fost luat de acasă într-o zi rece de mai 1941, și de-atunci familia n-a mai știut de soarta lui. La vârsta de numai 18 ani, ce o avea la acel moment, n-a vrut să se ascundă pentru a evita arestul, de teamă să nu-i fie deportați mama și doi frăți mai mici în Siberia. S-a jertfit pentru ei și, cred, într-un fel îi datorez viața.
Unde sunt cei care nu mai sunt? M-am întrebat de multe ori până a da de urma a șase liste cu 222 de deţinuţi politici împuşcaţi în închisoarea nr. 1 din CernăuţI, în perioadă de la finele lunii iunie – 3 iulie 1941. Acum știm unde sunt – în gropile comune din cimitirul militarilor români din Cernăuți, de care are grijă Societatea ”Golgota” a românilor din Ucraina, condusă de președintele Vasile Rauț. Din cei 222 de deținuți, 99, înscriși pe lista nr. 2 și 60 (lista nr. 5) au fost împușcați la 28 iunie 1941, adică 159 de oameni (români și ucraineni), mulți dintre care nici n-au recunoscut vina ce li se aducea. În cele şase liste ale condamnaţilor la moarte nu se indică locul lor de trai, nici naţionalitatea, ci doar anul naşterii, ultimul loc de muncă sau funcţia ocupată şi conţinutul succint al acuzării, recunoaşterea/nerecunoaşterea vinovăţiei. Însă, luând cunoștință de aceste liste, rudele, consătenii îi vor găsi și recunoaște. Bunăoară, în lista nr. 5, alături de unchiul meu, Ion Toacă, am am găsit mai mulți români din Boian – Gheorghe Croitor, Ion Romencu-Rusu, Andrei Vaipan, Nicolai Fedoreac, Petru Vaipan (poate și alții de care nu știu), iar dna Elena Nandriș a descoperit vreo 14-16 consăteni din Mahala.