Preşedintele Asociaţiei „Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre problemele comunităţii româneşti din sudul Basarabiei şi a afirmat că în anii şcolari 2020-2021 şi 2021-2022, Guvernul României nu a mai oferit nicio bursă elevilor din clasele 1-6, aşa cum era preconizat în contextul crizei învăţământului românesc începută din 5 septembrie 2017, când preşedintele ucrainean de atunci a semnat noua lege a educaţiei, scrie https://informatiahr.ro, preluat de Romanian Global News.

„Deci Guvernul României este restant pe ultimii trei ani de învăţământ, inclusiv acest an, cu bursele pentru elevii care învaţă în clasa întâi – a şasea în Ucraina. Este vorba în acest moment, cred că de peste 7.000 de burse, unde acest număr de elevi nu primeşte aceste burse. S-a demarat o procedură prin care se va relua probabil pe anul trecut de învăţământ şi pe anul acesta. Se face acum un concurs pentru asociaţii care ar putea gestiona aceste burse. Responsabil este Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dar cu părere de rău nu s-a luat în considerare anul 2020-2021 deloc. Consecinţă directă, din 17 şcoli în care mai aveam clase cu predare în limba română în sudul Basarabiei, anul acesta în clasa întâi s-au deschis clase cu predare în limba oficială moldovenească, limba română evident, doar în 5 şcoli. Deci este o consecinţă directă cum nu a fost stimulată financiar înscrierea în clasa cu predare în limba română în ultimii trei ani de zile. Deci este o pierdere, în majoritatea cazurilor, irecuperabilă (…).
Imediat cu semnarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, statul ucrainean a redenumit în limbă moldovenească limba de predare în şcolile naţionale româneşti din sudul Basarabiei. Erau 18 şcoli la acel moment în 1998, care aveau predare integrală în limba română, pe care au redenumit-o în limbă moldovenească. Azi mai avem doar o singură şcoală unde avem doar clasă cu predare în limba română, numită tot limbă moldovenească, iar în restul şcolilor nici măcar în clasa întâi nu mai avem clase româneşti. E o ruşine atât pe obrazul Kievului cât şi al Bucureştiului. Cu părere de rău, chiar nu mai ştiu cum să revenim în normalitate”, a declarat Anatol Popescu.
Acesta a menţionat că în luna august au fost făcute demersuri pentru revenirea la denumirea de limbă română în şcolile din sudul Basarabiei, să existe aceeaşi programă de învăţământ ca în zona Cernăuţi şi Transcarpatia, unde se află majoritatea şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, dar în data de 31 august, chiar de Ziua Limbii Române, ministerul Educaţiei de la Kiev a trimis un răspuns unei organizaţii româneşti folosind mai multe argumente „ipocrite”, legate de posibilitatea de instigare la ură interetnică sau de eventuale măsuri pe care le-ar putea lua ruşii în zonă.
Anatol Popescu a mai spus că românii din Ucraina în marea lor majoritate sunt cetăţeni oneşti, îşi fac datoria, foarte mulţi sunt încorporaţi acum în armata Ucrainei şi îşi fac datoria de cetăţeni ai statului ucrainean, iar zeci de români sunt victime şi eroi ai acestui război care „probabil nu este al nostru ca naţiune, dar totuşi este un război european şi fără o victorie a vecinilor suntem ameninţaţi direct ca popor, ca stat românesc”.
Anatol Popescu a vorbit şi despre o solicitare bizară primită de ONG-urile româneşti din Ucraina din partea unei edituri de stat, privind finanţarea editării şi tipăririi unor manuale de limbă şi literatură română, de limbă şi literatură moldovenească şi de limbă ucraineană, pentru şcolile cu predare în limba română şi pentru şcolile cu predare în limba ucraineană, fiind vorba în total despre şase titluri de manuale în valoare de peste 91.000 de euro. „Deci este un apel de disperare al conducerii editurii, care având refuzul de finanţare pe anul acesta pentru manualele de clasa a cincea pentru şcoli cu predare în limba română şi aşa-zisa moldovenească din sudul Basarabiei, recurge la un gest fără precedent, ca nişte ONG-uri sărace, nonprofit şi apolitice să finanţeze unele manuale pe care statul ucrainean este obligat prin legislaţie să le asigure minorităţii naţionale româneşti din Ucraina, iar prin acest gest se încalcă tratatul bilateral privind protecţia minorităţii naţionale româneşti şi se face abuz de toate normele bunului simţ probabil, ca din banii unor ONG-uri româneşti să finanţăm manuale cu predare în limba ucraineană. Comisia mixtă sper să ia atitudine şi că ministerul Educaţiei de la Kiev va înţelege că criza financiară este o problemă foarte mare, dar nu înseamnă că nu există soluţii”, a mai spus Anatol Popescu.