Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Guvernul PSD-PNL-UDMR al premierului Nicolae Ciucă va trebui să dea explicații în fața Curții Constituționale a Romaniei pentru insistența de a reintroduce Serviciul Român de Informatii în dosarele penale și de a încălca dreptul la un proces echitabil prin impunerea certificatului ORNISS pentru avocați, scrie https://luju.ro, preluat de Romanian Global News.
Avocatul Poporului Renate Weber a atacat miercuri, 12 aprilie 2023, la Curtea Constituțională a României proiectul prin care guvernul Ciucă – adoptat de Parlament la propunerea ministrului Justiției Cătălin Predoiu – vrea să modifice Codul de procedură penală. Mai exact, Weber critică introducerea în CPP a articolului 139/1 și a alineatelor 1/1 și 1/2 la art. 345.
Redăm textul celor două pasaje de act normativ criticate:
- art. 139/1:
„(1) Înregistrările rezultate din activitațile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale, a unei infracțiuni contra persoanei prevazută de Codul penal sau a oricarei alte infracțiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane;
b) dacă au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.
(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică fie în procedura de cameră preliminară, fie cu prilejul soluționării plângerii împotriva soluției de clasare atunci când în cauza a fost pusă în mișcare acțiunea penală.
(3) Daca s-au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții cu privire la înregistrările rezultate din activitățile autorizate, judecatorul de cameră preliminară sesizează prin încheiere Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării legalitătii acestor activități și transmite acesteia dosarul cauzei, împreuna cu cererile și excepțiile formulate. Până la rămânerea definitivă a încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție judecată se suspendă.
(4) După înregistrarea sesizării, dosarul este repartizat aleatoriu unui judecător de camera preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta fixează termen de soluționare în camera de consiliu și dispune citarea părților și a persoanei vătămate și încunoștințarea procurorului.
(5) Judecătorul care a autorizat activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului prevăzute la alin.(1) nu poate participa la soluționarea sesizării privind legalitatea acestor activități.
(6) Ținând seama de cererile și excepțiile formulate și luând concluziile procurorului, precum și ale părților și persoanei vătămate, dacă sunt prezente, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță prin încheiere asupra legalității activitătilor autorizate din care au rezultat înregistrările, în raport de dispozițiile legale pe baza cărora acestea au fost autorizate. Prevederile art.345 alin.(1/1) si (1/2) se aplică în mod corespunzător.
(7) Împotriva încheierii prevăzute la alin.(6), procurorul, părțile și persoana vătămată pot formula contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
(8) Contestația se soluționează de un complet format din doi judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile alin.(4) și (5) aplicându-se în mod corespunzător.
(9) După rămânerea definitivă, încheierea se comunică de îndată judecătorului de camera preliminară care a dispus sesizarea.
(10) Constatarea nelegalității autorizării sau a modului de punere în executare a activităților specifice culegerii de informații din care au rezultat înregistrări atrage nulitatea probelor astfel obținute și excluderea înregistrarilor respective din dosarul cauzei”; - art. 345 alin. 1/1 si 1/2:
„(1/1) În cazul în care actul de sesizare se întemeiază pe probe ce constituie informații clasificate, judecatorul de cameră preliminară solicită autorității competente, de urgența, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare și, dupa caz, acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de deținerea autorizației de acces prevăzute de lege. Dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărator care deține autorizația prevăzută de lege, judecatorul de camera preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin aceasta autorizație.
(1/2) După consultarea autorității competente, judecătorul de cameră preliminară, prin încheiere, poate refuza motivat accesul la informațiile clasificate dacă acesta ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securității naționale ori a unui alt interes public important. În acest caz, informațiile clasificate nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.
CCR trebuie doar să-și respecte jurisprudența
Cu privire la refacerea Binomului SRI-parchete, lucrurile sunt cât se poate de simple: Renate Weber nu cere Curții Constituționale a României altceva decât să-și respecte propria jurisprudență din ultimii 7 ani (începând cu celebra Decizie 51/2016 și terminând cu Decizia 55/2022, de desființare a „Ordonanței Pruna”), prin care instanța de contencios constituțional a stabilit că efectuarea interceptărilor de către un serviciu secret nu prezintă suficiente garanții în materie de respectare a vieții private, întrucât acel serviciu, prin însăși natura lui, este o instituție netransparentă. Situația este agravată de lipsa de precizie, claritate și previzibilitate a proiectului legislativ, adaugă Weber.
Aceeași lipsă de claritate o reclamă Avocatul Poporului în ceea ce privește art. 345 alin. 1/1 si 1/2. Mai exact, Renate Weber acuză încălcarea dreptului la un proces echitabil. Și mai exact, este vorba despre nerespectarea dreptului la apărare, prin constrângerea avocaților să dețină un certificat eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) – eliberare care se face în urma unor verificări realizate de către SRI – ca să poată intra în dosarele cu informații clasificate.
In plus, durata necesara pentru ca SRI să efectueze verificarile asupra unui avocat care are nevoie urgentă de certificat ORNISS va prelungi în mod nejustificat durata procesului penal, încălcând astfel dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, mai arată AVP.