28 iunie este una din cele mai negre zile din istoria României. În 1940, acum 83 de ani, România se supunea hptărârii pactului dintre Moscova și Berlin și ca urmare a ultimatumului URSS-ului ceda Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, transmite Romanian Global News.

Ruptă din vechiul Principat al Moldovei în 1812, Basarabia avea să se întoarcă ‘acasă’ în 1918, pentru ca mai apoi, la 28 iunie 1940, să fie din nou ruptă de Țară. Astfel începea drama a sute de mii de români din teritoriile ocupate care au fost executați, deportați și au murit în gulagurile staliniste.

La 26 iunie 1940, ministrul României la Moscova, Gheorghe Davidescu, este primit de ministrul de Externe sovietic, Viaceslav Molotov, care îi remite nota ultimativă prin care U.R.S.S. cerea Basarabia şi nordul Bucovinei. La nota sovietică era anexată şi o hartă la scara 1: 800.000, pe care Molotov fixase, cu un creion roşu neascuţit, traseul noii frontiere. Grosimea vârfului creionului acoperea, în teren, ţinutul Herţa.

Molotov a stabilit un termen de 24 de ore pentru răspunsul guvernului român. Pentru a pune şi mai multă presiune pe factorii de decizie de la Bucureşti, sovieticii au întrerupt constant comunicarea lui Davidescu către ministerul de Externe. În consecinţă, textul complet al comunicatului a parvenit abia la 6 dimineaţa, pe 27 iunie.
La 27 iunie 1940, Consiliul de Coroană, organism a cărui vot era consultativ pentru regele Carol al II-lea, a decis în proporții covârșitoare cedarea Basarabiei și acceptarea ultimatumului URSS-ului.
S-au opus doar șase persoane a căror nume merită azi, la 80 de ani de la pierderea Basarabiei, amintite din nou în ”cartea de onoare a demnității românești”: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu.