Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
„Acum 83 de ani, în neagra zi de 28 iunie, imperiul sovietic a pus în aplicare Notele sale ultimative din 26 și 28 iunie 1940 și a anexat la Ucraina 11 județe aparținând României”, se arată în declarația politică a senatorului Claudiu Târziu, președinte al Coniliului Național de Conducere al AUR, prezentată în Parlament, la 83 de ani de la raptul teritorial impus de Moscova și Berlin și prin care Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța au fost rupte din România, transmite Romanian Global News.
„Anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, având un total de 4 milioane de români și 50 de mii de kilometri pătrați, s-a făcut în conformitate cu odiosul Pact Ribbentrop-Molotov și protocolul adițional secret al acestuia semnat la Moscova în august 1939, în prezența lui Iosif Stalin. Este zadarnic să mai spun cât sânge românesc nevinovat a fost vărsat începând cu 28 iunie 1940.
Tăvălugul sovietic avea să vină în 1944 și peste restul României.
Există pagini dureroase și mai puțin cunoscute ale istoriei noastre naționale. Poate că mulți dintre dumneavoastră veți fi surprinși să aflați că Iosif Stalin, Viaceslav Molotov și Andrei Vîșinski, persoane odioase care au avut un rol nefast în istoria noastră, sunt cetățeni de onoare în România.
Ca victimă a Pactului Ribbentrop-Molotov, România este obligată să purceadă la o reconsiderare a istoriei sale tragice. Mai mult, moștenirea regimului comunist de ocupație din România trebuie demantelată, așa cum a cerut Consiliul Europei în repetate rânduri.
Avem nevoie de un plus de ordine în istoria noastră de la 1940 încoace. Dacă am ratat o lustrație adevărată, să începem cu destalinizarea României. Țara noastră nu trebuie să mai stea, nici măcar simbolic, în umbra unor criminali precum Stalin, Molotov și Vîșinski.
Astăzi, 28 iunie, cer oficial Guvernului și prim-ministrului Ciolacu personal să inițieze neîntârziat revocarea cetățeniei de onoare a României acordate în 1947 dictatorului sovietic Iosif Stalin.
Solicit, de asemenea, primarului Emil Boc al municipiului Cluj-Napoca și consiliului municipal revocarea cetățeniei de onoare a Clujului acordate în 1947 odiosului comisar stalinist Viaceslav Molotov, cel care a semnat cu Ribbentrop Pactul prin care România a fost ruptă în bucăți.
În mod firesc, solicit și doamnei primar Astrid Cora Fodor al municipiului Sibiu și consiliului municipal revocarea cetățeniei de onoare a Sibiului acordate în 1947 lui Andrei Vîșinski, comisar adjunct al afacerilor externe al fostei URSS (de fapt, mâna dreaptă a lui Molotov), cel care a avut cea mai mare implicare în sovietizarea României. Cetățenia de onoare a Sibiului îi fusese acordată cu ocazia unei vizite oficiale pe care a efectuat-o în oraș.
Regretăm că, în perioada în care a fost primar al Sibiului, președintele Klaus Iohannis nu a manifestat nici cel mai mic interes pentru acest subiect și a omis să inițieze retragerea cetățeniei de onoare acordate lui Vîșinski.
Astăzi, 83 de ani mai târziu față acel 28 iunie 1940 – una dintre cele mai întunecate zile ale istoriei noastre recente – avem nevoie măcar de această minimă reparație morală: retragerea de îndată a cetățeniilor de onoare acordate acestor sinistre personaje ale căror decizii și acțiuni au distrus generații”, se arată în declarația politică a liderului Alianței pentru Unirea Românilor.
Boris Volosatîi : Pentru mine ca român basarabean este de neînțeles că 28 nu este zi de doliu național în România

La rândul său, deputatul AUR, Boris Volosatîi a declarat la Camera Deputaților:
„Acum 83 de ani, în neagra zi de 28 iunie 1940, aplicând prevederile protocolului adițional secret al odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, imperiul sovietic a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța la Ucraina, sub pretextul că Basarabia ar fi fost populată în principal de ucraineni, și că ar fi fost în unitate seculară cu republica sovietică ucraineană.
4 milioane de români și 50 de mii de kilometri pătrați, cuprinzând județele Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ şi Tighina, precum și plasa Herța a județului Dorohoi au fost incorporate de Moscova la Ucraina.
Sute de mii de români s-au refugiat în interiorul țării, alte sute de mii au fost deportați în Gulag, transportați în vagoane de vite, pentru muncă silnică și pe vecie în Siberia și locurile îndepărtate din Asia mijlocie. Ocupația ruso-ucraineană sovietică au mai însemnat arestări și execuții sumare, dezmembrarea teritoriilor românești incorporate Ucrainei și formarea unei așa-zise Republici Sovietice Socialiste Moldovenești mai mici, care avea să devină laborator al moldovenismului antiromânesc, dar și colectivizare forțată, foamete organizată, colonizare dirijată cu elemente rusești și ucrainene, interzicerea Bisericii Ortodoxe Române – Mitropolia Basarabiei, profanări și distrugeri de bisericii, persecuții religioase sălbatice, preoți împușcați în altare, interzicerea alfabetului latin, ștergerea memoriei naționale, mancurtizarea la scară largă și tot ceea ce numim un adevărat genocid cultural.
Poporul nostru a plătit un preț scump de sânge nevinovat. Aproape 1 milion de români au fost striviți de tăvălugul ocupației sovietice ruso-ucrainene. Această jertfă de sânge românesc nevinovat ne obligă nu doar la o reconsiderare a istoriei naționale, ci și la cinstirea memoriei victimelor.
Pentru mine ca român basarabean este de neînțeles că 28 iunie nu este zi de doliu național în România. La fel de neînțeles este că nici Rada Supremă de la Kiev, nici Bundestagul german nu au a condamnat niciodată oficial Pactul Ribbentrop-Molotov. Este de neînțeles de ce nu avem în România niciun monument al victimelor românești ale ocupației sovietice ruso-ucrainene. Sau că Ministerul român al Justiției sabotează metodic consolidarea capacității administrative a Autorității Naționale pentru Cetățeniei, ceea ce ne împiedică să ne recuperăm milioanele de cetățeni din teritoriile noastre ocupate de sovietici.
Există Dumnezeu. Mai devreme sau mai târziu, poporul român își va redobândi unitatea națională și integritatea Patriei. Numai așa putem fi un popor liber și demn, care a însușit lecția istorică a dezmembrării naționale de la 28 iunie 1940, găsind forță internă pentru refacerea propriei unități”, se arată în declarație.