În pragul alegerilor, chiar în ultimele zile înainte de votul propriu-zis, organizat pe 9 iunie, s-a iscat un mega-scandal în jurul partidului suveranist AUR, în baza unor acuzații de falsificare a semnăturilor. Jurnalista Iosefina Pascal a prezentat modul în care s-a acționat în această speță și a încercat să clarifice care ar putea fi interesele ascunse din spatele întregii tărășenii, scrie https://solidnews.ro, preluat de Romanian Global News.
Mai mulți membri AUR, foști și actuali, au fost chemați la audieri ieri, nefiind foarte clar care a fost motivul în baza căruia politicienii au fost „săltați” de către autorități. Se pare că ar fi vorba despre falsificarea unor semnături pentru candidatul Silvestru Șoșoacă. Membrii AUR au fost tratați foarte dur, nu au fost protejați de jandarmerie, în contrast cu tratamentul de care au avut parte generalii audiați din rețeaua lui Coldea.
Falsul pe care îl condamnă procuratura s-a întâmplat în urmă cu mai mult timp, ceea ce arată prima bizarerie a cazului: momentul ales pentru aducerea cu forța la audieri a membrilor AUR. Dacă BEC a acceptat candidatura cu semnături false a lui Silvestru Șoșoacă, ar trebui trași la răspundere și reprezentanții acestei instituții. Mai mult decât atât, acum planează suspiciuni și în cazul altor candidaturi din partea AUR sau din partea altor partide. Există suspiciuni că, prin interviul acordat de George Simion lui Valeriu Nicolae, interviu difuzat weekendul trecut, s-au creat premisele actualului scandal. Cu toate acestea, George Simion avea dreptate când spunea că toate partidele au semnături false, lucru confirmat și de anchetele jurnalistice sau din justiție, multe dintre ele rămase încă nesoluționate. Chiar un candidat la prezidențiale din 2019 a trecut mai departe semnături false, iar CCR-ul i-a aprobat candidatura. Se observă clar un tratament diferit, atât între audierile lui Coldea vs. audierile AUR, cât și în comparație cu alte acuzații similare din anii precedenți, la alte partide.
CCR a legalizat falsul în acte pentru alegeri în cazul lui Viorel Cataramă. CCR a întors decizia Biroului Electoral Central (BEC) şi a validat, surprinzător, candidatura lui Viorel Cataramă la alegerile prezidenţiale. Motivul: nu intră în atribuţiile BEC să stabilească dacă cele 200.000 de semnături necesare cadidaturii sunt false. În replică, surse din BEC acuză CCR că tocmai a legalizat falsul în acte şi explică modul grosolan în care candidaţii încalcă legea. Viorel Cataramă a depus 230.341 de semnături, însă BEC i-a respins candiatura la prezidenţiale, pe motiv că 94.170 erau false. Omul de afaceri a sesizat Curtea Constituţională (CCR), care i-a dat dreptate, pe motiv că BEC nu are competenţa să stabilească dacă o semnătură e falsă sau adevărată.
Și la USR au existat probleme similare, acuzându-se faptul că au fost depuse semnături false de către candidații partidului. Goțiu declara atunci: „Privitor la ’prejudiciile de imagine aduse USR’, nu a fost vreo șmecherie ori vreo tentativă de tergiversare, atunci când am solicitat amânarea discuțiilor din Biroul Național până când va exista o decizie a Comisiei Naționale de Arbitraj (CNARB) legată de sesizarea depusă de Olimpia Ardelean de aproape un an. Pentru că, sesizarea lui Oli nu e legată de faptul că a descoperit listele de semnături false (nedepuse în urma demersurilor ei), ci de comportamentul unui coleg, angajat al USR și responsabil în campania #farapenali, care A VRUT SĂ DEPUNĂ LISTA CU SEMNĂTURI FALSE, chiar și după ce s-a dovedit că nu erau veridice! Dacă acest lucru e adevărat, e extrem de grav faptul că respectivul coleg nu a fost sancționat intern nici măcar cu o mustrare! Însuși faptul că vreme de atâtea luni sesizarea lui Oli nu a primit răspuns reprezintă circumstanțe atenuante, iar dacă ceea ce a reclamat se dovedește adevărat, perspectiva e total diferită!”. Olimpia Ardelean a făcut aceste sesizări și s-a iscat un scandal-monstru.
„Acest scandal scoate în evidență faptul că, în România, justiția acționează la ordin politic”, a evidențiat Iosefina Pascal, demonstrând că toate aceste scandaluri care s-au iscat în ultimul timp în jurul AUR-ului nu fac decât să le crească membrilor scorul și simpatia. Un al doilea efect este tocmai distragerea atenției de la subiectul cu Nicușor Dan și colaborarea sa cu Securitatea. „Pare a se fi declanșat un lanț de evenimente, organizate de oameni din sistem”, a adăugat jurnalista. În urma întregului scandal, rămâne suspiciunea că justiția nu este independentă și că aceasta se implică în politică. Cine a gândit întreaga operațiune a avut ca scop ori creșterea AUR-ului, ori compromiterea acestuia, efectul imediat fiind tocmai ridicarea partidului suveranist în sondaje. Dacă s-ar scădea numărul de semnături necesare, s-ar diminua semnificativ și aceste tentative de fraudă și de falsificare a susținerii din partea electoratului.
https://rumble.com/v4zy2h5-operaiunea-aur-i-cazuri-similare-cu-tratamente-diferite-ce-interese-sunt-i-.html