Lucrările celei de-a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului au continuat dezbaterile cu tema: „Națiunea română: elemente definitorii, valori, riscuri, amenințări și soluții. Cazul Serbiei și Bulgariei”, „Basarabia, încotro?” și „Românii din Ucraina între război și deznaționalizare”, transmite Romanian Global News.
Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a semnalat celor prezenți, în numele comunității românești din Serbia, că România a abandonat românii din țara vecină, aceștia simțindu-se: „ignorați de țara mamă și de instituțiile statului român, din cauză că România nu dorește, în situația geopolitică din prezent, să strice relațiile cu Serbia”. În opinia sa, Ambasada României din Serbia nu întărește legăturile firești pe care ar fi trebuit să le aibă cu Partidului Neamului Românesc, cu Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix, dar și cu asociațiile românești, deși din ce în ce mai mulți tineri nu mai vorbesc limba română. În încheiere, acesta a subliniat că „suntem de două secole sub statul sârb, însă în ultimii ani observăm că a noastră comunitate slăbește tot mai mult”.
Zavișa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadne Filum” din Timoc, Serbia de Răsărit, și-a manifestat recunoștința pentru organizarea Universității de Vară, care menține speranța într-un viitor mai bun în rândul comunității românești. Zavișa Jurj a constat, cu tristețe, că statisticile oficiale nu redau numărul real al românilor (de cca. 300.000), pentru a-i împiedica pe aceștia să atingă pragul necesar de 15% din totalul populației unei localități, procent în baza căruia ar primi anumite drepturi. Acesta a semnalat firma chineză chineză Zi Jin care extrage zăcăminte de cupru şi aur din 2018 în zonă, poluează regiunea românească a Văii Timocului cu acordul și susținerea statului sârb. Astfel 140 de sate de români sunt agresiv poluate, iar unii dintre membrii comunității românești au fost și vor mai fi strămutați fără despăgubiri legale. La nivel educațional, situația este de asemenea sumbră pentru românii/vlahii din Timoc: doar câteva sute de copii învață, două ore pe săptămână, limba română. În încheiere, Jurj a punctat că „este foarte greu pentru copii să-și păstreze limba întrucât nu există infrastructura necesară, iar sârbii îi învață că românii se trag de fapt din neamul sârb (…) Biserica Ortodoxă Română reprezintă singurul sprijin real al comunității românești din Serbia”.
Preotul Doru Ovidiu Ursu, paroh în Valea Timocului, a adresat participanților salutul părintelui Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripensis, clarificând totodată prezența românilor din Serbia la Universitatea de Vară: „nu am venit să ne plângem sau să acuzăm statul român, am venit să vă spunem cum este viața noastră și care sunt problemele cu care ne confruntăm”. Preotul a mai afirmat că: „paradoxal, noi avem o mai bună colaborare și înțelegere de la preoții din Harghita, Covasna și din Basarabia, decât de la cei din restul țării, pentru că trăim aceleași presiuni și suntem în același duh, căci cel sătul niciodată nu-l va crede pe cel flămând”.
Daniel Magdu, unul dintre liderii românilor din Voievodina, Serbia, a semnalat că deși comunitatea s-a implicat în ultimul proces de recenzare, numărul românilor a scăzut. Acesta a mai constatat că în contextul în care bugetul anual alocat de autoritățile sârbe pentru activitățile culturale românești se ridică la 70.000 de euro, numărul asociaților românești a crescut în ultimii patru ani. Totuși, acesta susține că românii ar avea nevoie de un sprijin financiar mai consistent, pentru că există o cerere în acest sens de la asociațiile românești care au nevoie de ajutor susținut pentru a supraviețui.
Pe marginea problemei asociațiilor a vorbit și Stefan Mihailov, consilier local din Voievodina. Aceasta a declarat că activitatea culturală din Voivodina este bogată, existând în fiecare localitate românească asociații. Săptămâna trecută de exemplu a avut loc un eveniment cu prezența a 1.600 de români din regiune. O mare problemă legată de finanțarea asociațiilor românești ține însă de mecanismul creat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin care asociațiilor li se cere să contribuie cu 50% la finanțarea unui proiect cultural.