Publicațiile de specialitate și experții în economie trag un semnal de alarmă, avertizând că datoria publică a României se apropie cu pași repezi de pragul de 60% din PIB, una dintre bornele Tratatului de la Maastricht, scrie https://solidnews.ro, preluat de Romanian Global News.

În emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă la Radio Gold FM, profesorul de economie Petrișor Peiu a prezentat riscul major la care se expune România prin aceste împrumuturi nesfârșite și ce consecințe va avea asupra economiei creșterea continuă a datoriei publice.
Datoria publică a ajuns, la finalul lunii mai, la 862,3 mld. lei (172,6 mld. euro), în creştere cu 9,5 mld. lei (1,9 mld. euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie. Datoria a fost, la finalul lunii mai, de 52,6% din PIB, în creştere cu 3,8% din PIB faţă de decembrie 2023. Între ianuarie şi mai, datoria publică a crescut nominal cu 78,3 mld. lei (15,7 mld. euro). În acest ritm, datoria va ajunge, la finalul anului, spre 58% din PIB, aproape de limita impusă de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro – aşadar, perspectiva adoptării euro se îndepărtează, dat fiind că este greu de presupus că aceasta va scădea rapid, întrucât vremurile în care economia creştea într-un ritm de 4-5% au apus demult.
Datoria publică a României depășește 860 de miliarde de lei! Drept consecință, România va plăti, doar anul acesta, peste 35 de miliarde de lei dobânzi, echivalentul a peste 2% din PIB. Această sumă va crește an de an. După cum prevede Legea responsabilității fiscal-bugetare, adoptată încă din anul 2010, în contextul crizei financiare de la momentul respectiv, de la nivelul de peste 50% din PIB al datoriei publice ar trebui să se înghețe anvelopa cheltuielilor cu salariile în sectorul public. În fiecare an ar trebui păstrată aceeași sumă pentru plata salariilor bugetare, până când scade nivelul datoriei publice sub pragul de 50%. Orice leu în plus reprezintă o cheltuire ilegală a banului public! Legea responsabilității fiscal-bugetare nu are prevăzute sancțiuni… Așadar, oricine poate depăși nivelul cheltuielilor bugetare, pentru că nu există sancțiuni legale. Ministrul de Finanțe, miniștrii de resort și ordonatorii de credite încalcă legea, dar pot fi sancționați doar în baza legilor de drept comun, nicidecum în baza Legii responsabilității fiscal-bugetare.
În ritmul în care România se îndatorează, există premisa ca, la finalul lui 2025, datoria publică a României să ajungă la 70% din PIB.