Așa-zisul “pachet de măsuri fiscale 2”, pe care Guvernul Bolojan vrea să-l treacă prin parlament fără de fapt nu are nicio legătură cu reducerea deficitului bugetar și nici unele dintre măsuri nici nu au ca autor guvernul, fiind inspirate din altă parte, scrie George Scarlat oe facebook, preluat de Romanian Global News.

Autorii măsurilor fiscale în opinia mea sunt băncile cu capital străin. Ministrul finanțelor Alexandru Nazare doar a preluat sugestiile acestora. Premierului Bolojan probabil i-au spus că e ceva cu tăieri și reduceri. iar el o fi încuviințat mormăind cu gravitate.

Dacă ministrul Finanțelor avea de făcut un proiect de act normativ își chema subalternii, le spunea ce vrea și cerea să dea o formă legislativă ideii sale, le să întocmească un proiect de lege.

Cel puțin una dintre prevederi se vede că nu e făcută de specialiștii din Ministerul Finanțelor, ci ca urmare cu vreun bancher. Mă refer obligativitatea tuturor celor care fac acte de comerț, inclusiv persoane fizice, asociații familiale etc de a avea POS indiferent de plafonul încasărilor.

Guvernul Bolojan vrea ca de urgență, prin asumarea răspunderii, parlamentul să adopte o prevedere legală aflată deja în vigoare

Inițial obligativitatea de a avea POS, de a accepta plăți fără numerar pentru cei cu încasări de peste 50.000 lei pe an a fost prima oară stabilită prin Legea 370/2022, care adopta cu modificări OUG 16/2022.

Ulterior prin Legea 406/2023 care se aplică din iunie 2024 și este in vigoare în prezent, se elimina plafonul de 50.000 lei și acum toți au obligativitate de a se dota cu POS.
Așadar, Nazare spune că vrea să se adopte o prevedere legală care este deja existentă

• Dacă ai un mic magazin și vinzi un pachet de țigări, adaosul comercial este de circa 5%. Dacă accepți plăți cu cardul și ai POS, comisionul de tranzacție și cu cel de administrare al POS pe care le plătești băncii adunate ajung pe la 2%, în funcție de bancă. Așadar, împarți profitul tău cu banca, deși doar tu muncești toată ziua la prăvălie și faci și cheltuielile aferente, întreținere, curent, eventual chirie, salarii. Ăsta e capitalism și civilizație nene, nu ca la știrbii și pleava care au magazine sătești și vând “pe caiet”, pentru că clienții nu au bani❗️

Ministrul Finanțelor s-a mai dat în vileag că este omul bâncilor. Ca să justifice propunerile sale legislative privind obligativitatea creșterii capitalului social al firmelor, Nazare a avansat cifra fantezistă că 700.000 firme nu ar avea cont în bancă și CARD BANCAR

Cu lipsa contului bancar, hai, mai treacă meargă, deși nu știu ce a vrut să spună, pentru că n-ai cum să fii persoană juridică fără cont, nici nu acceptă Registrul Comerțului înregistrarea firmei.
Sare în ochi însă afirmația lui Nazare despre CARDUL BANCAR. Acesta este un produs al băncii. Așadar, cum își permite un ministru să facă reclamă unui produs al băncii sau poate chiar să încerce să îl impună prin lege? Poate un patron vrea să facă plăți prin bancă dar nu cu cardul, ci prin ordin de plată, este alegerea lui!

Este ca si cum ministrul Finanțelor ar cere să aibă toți patronii aplicația “George” de banking online, care este tot un produs al băncii, ca și cardul.

Ministrul Finanțelor a declarat că “ponderea companiilor care nu au o relație cu nicio bancă și nu fac niciun fel de rulaj este extrem de mare…practic jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un CARD BANCAR”.

Nazare a vorbit exact ca un director de filială a unei bănci, care la o ședință pe Zoom cu directorii din celelalte județe și cu șefii de la București se plânge că “nu sunt rulaje”.

Nazare vrea obligativitatea măririi capitalului social al societăților comerciale. În prima formă, toate trebuiau să-și majoreze capitalul social până la minim 8.000 lei, după care a venit cu o nouă propunere, și anume creșterea capitalului social pe praguri, asta ca să vedeți coerența măsurilor Guvernului Bolojan, studii de impact pentru “măsurile fiscale”, etc.

• pentru companiile cu venituri sub 395.000 lei, capitalul social minim va fi 500 lei;
• pentru firmele cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei, capitalul minim va fi 5.000 lei;
• pentru firmele cu venituri de peste 7.000.000 lei, pragul va fi 90.000 lei.

Se vede din satelit că propunerea i-a fost dictată lui Nazare de un bancher. De altfel, când a prezentat public această măsură, ministrul Finanțelor a și recunoscut că face propunerea “în urma numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial”.

Îi interesează în special societățile cu venituri peste 7 milioane lei, deși nici cele cu venituri între 395.000 – 7.000.000 lei nu ar fi de lepădat.
Nazare și cu bancherii lui vor să le facă bancabile, adică să se califice pentru a lua credite de la bănci. Din cauza normelor băncilor, impuse de BCR și BCE (Banca Centrală Europeană) majoritatea sereleurilor românești nu sunt bancabile, chiar dacă au afaceri înfloritoare, chiar dacă depun la bancă documente justificative în acest sens.

Dacă activele + capitalul social sunt mai mici decât datoriile, atunci se cheamă “capital negativ” și firma nu poate primi credit. Nu permit normele.

Exact cu scopul de a face serelurile românești bancabile, in “pachetul 2 de măsuri fiscale” Nazare mai propune ca împrumuturile de la patron acordate firmei să se transforme în acțiuni, cu alte cuvinte să se majoreze capitalul social.

Adesea băncile fac această propunere clienților, pentru a-i face bancabili. Patronii mai împrumută firmele. Banii uneori provin din activitatea la negru a firmei, din evaziune, adică. Bancherii observă și le propun patronilor să transforme împrumutul de la patron în acțiuni.
Dar de unde băncile doar îi sfătuiau pe clienți, acum vor să îi oblige, prin intermediul propunerii ministrului de Finanțe.

O explicație simplă a nevoii de a face firmele să fie bancabile este creșterea cotei de piață a băncilor și a profiturilor. Însă lucrurile sunt mai complexe. Este o cooperare reciproc avantajoasă între sistemul bancar și guvern, pentru că nu e frumos să îi spun cârdășie.

Dacă firmele sunt bancabile vor putea lua credite de la bănci pentru a-și plăti datoriile la bugetul statului. Se întâmplă adesea. Le convine și guvernului și băncilor.

Prin renunțarea la finanțări de 7 miliarde euro din PNRR, posibil și la 2 miliarde euro pe semestrul II dacă se renunță la programul Anghel Saligny, precum și la investițiile statului făcute din alte fonduri, firmele care au contractat asemenea lucrări sau erau pe cale să le contracteze sunt private de guvern de încasări de la 50 miliarde lei în sus și vor intra în dificultate.
Ca să-și achite cheltuielile curente, salariile, furnizorii, în lipsă de încasări de la stat, firmele devenite bancabile vor fi nevoite să ia credite de la bănci. Dacă vreodată se rezolvă cumva cu contractele cu statul și lucrările se vor relua, firmele vor împărți profitul lor cu băncile de unde au luat credite, prin plata dobânzilor.

Despre măsura privind limitarea retragerilor la cerere din fondurile de pensii private a numai 30% din suma corespunzătoare activelor deținute de asigurat, în loc de 100%, v-am mai explicat în repetate rânduri că este interesul băncilor, care sunt administratorii fondurilor private de pensii.

Guvernul a agitat spiritele, a creat panică privind deficitul bugetar excesiv. Însă pe lângă măsurile de austeritate prin care guvernul speră să reducă deficitul, a băgat la pachet și măsurile de mai sus, care nu au legătură cu reducerea deficitului bugetar.
Dragi prieteni, aceasta este situația. Este roză sau albastră în funcție de perspectiva din care privești lucrurile.

Ai putea spune că avem un guvern modern, deschis către societatea civilă, care ia măsurile reformatoare numai în consultare cu mediul antreprenorial, cu mediul bancar samd dacă vezi lucrurile în roz.

Ai putea spune că suntem o colonie amărâtă, condusă de corporațiile multinaționale și băncile cu capital străin, unde guvernul doar pune în practică solicitările acestora, dacă vezi lucrurile în albastru. Dar mie parcă nu-mi vine să cred că se întâmplă chiar așa. N-are cum!

Disclaimer: Acesta este un articol de opinie, nu sunt informații. Deci nu pot fi acuzat de răspândirea de informații false. Este opinia mea exprimată în cadrul dezbaterii publice lansate de guvern în legătură cu proiectele din “pachetul 2 de măsuri fiscale”