În regiunea Cernăuţi a fost aprobată reţeaua liceelor academice (clasele X–XII), care vor funcţiona pe profiluri specializate. În această rețea, 4 unități vor funcționa integral, iar 9 parțial, în limba română. Autorităţile regionale justifică decizia prin necesitatea adaptării sistemului la realităţile demografice, la criteriul de accesibilitate teritorială şi la cerinţele de modernizare curriculară. Numărul liceelor şi distribuţia lor teritorială nemulțumesc, însă, comunitatea românească, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, preluată de Romanian Global News.
Nicio excepție pentru satele comunității românești
Reforma reconfigurează noul ciclu liceal: după patru ani de școală primară şi cinci ani de gimnaziu, elevii vor continua studiile în unităţi distincte, unde vor învăţa fie pe profil social-umanitar, fie pe profil lingvistic-literar, fie pe profil STEM (Știință, Tehnologie, Energie, Matematică). Reţeaua va fi revizuită anual: şcolile care nu vor demonstra rezultate sau nu vor putea menţine indicatorii de performanţă şi de volum pot fi retrogradate la statutul de gimnaziu, iar cele care vor confirma capacitate şi calitate îşi vor consolida statutul de liceu academic.
Planul a fost aprobat în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești din regiunea Cernăuți de a suspenda decizia și de a iniția o discuție amplă. Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a adus în repetate rânduri în atenția autorităților ucrainene – inclusiv la o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski – și a experților internaționali o serie de aspecte ale reformei educației care afectează interesele comunității. „Am solicitat mai întâi ca în fiecare comună românească să existe câte un liceu. Ulterior, am solicitat să ni se facă o excepție – nouă, minorității naționale – să putem avea un număr mai mic de elevi în clasă, așa cum li s-a permis comunităților montane”, declară Bojescu pentru BucPress. Este vorba de reducerea prin excepţie a numărului minim de elevi pentru înființarea unui liceu, până la 25 de elevi pe clasă.
Propunerile comunității românești din Ucraina au fost înmânate reprezentanților Uniunii Europene, Consiliului Europei, Directoratului General pentru Extinderea UE, precum și Ambasadorului României în Ucraina. În urma acestor solicitări, guvernul a însărcinat autoritățile locale să caute o soluție, însă soluția găsită este una atipică: hotărârea privind rețeaua liceelor a fost aprobată cu posibilitatea introducerii unor amendamente până la 1 martie 2026. Practic decizia a fost luată, iar modificările din viitor necesită trecerea prin multiple proceduri birocratice.
Merită menționat faptul că în comunitățile din raionul Vijnița (locuite de ucraineni) există 23 de școli care au statut de „școli de munte”. Pentru aceste comunități s-au făcut excepții, fiind prevăzut câte un liceu academic în fiecare sat. Acest lucru se datorează faptului că nu este întotdeauna posibil transportul elevilor dintr-o comunitate în alta. Aceleași excepții nu au fost făcute pentru românii din Ucraina.
O grabă instituțională greu de explicat
În ciuda recomandărilor guvernului, Consiliul Regional Cernăuți a aprobat lista primăriilor în care, pe lângă instituțiile de învățământ cu predare în limba ucraineană, apar 4 licee cu predare în limba română și 9 mixte. Decizia a fost luată în grabă, cu trimitere la peste 20 de consultări oficiale ale autorităților cu reprezentanții comunității, multe dintre care nu se știe când au avut loc.
Astfel, Consiliul Regional Cernăuți propune înființarea unor licee cu predare în limba română la Cernăuți și în comunele Hliboca, Ostrița și Herța. Vor mai fi înființate 9 licee mixte (comunele Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei, Mămăliga). Practic, nu va exista niciun liceu cu predare în limba română în fostul raion Noua Suliță și în satele de pe Valea Siretului. În comunitățile românești școlile funcționează de decenii, chiar sute de ani, cu predare în limba română, iar trecerea la statutul de liceu academic ar fi trebuit să presupună doar formalizarea profilului și selecția prin concurs a directorilor și a cadrelor didactice. Din păcate, procesul ar putea fi mult mai dureros.
„Unii copii pur și simplu vor renunța să mai meargă la liceu dacă acesta va fi departe de satul lor sau vor alege primul liceu din apropiere, chiar dacă acesta va fi în ucraineană”, afirmă pentru BucPress Mihai Bidiuc, tată a doi copii din nordul Basarabiei istorice. „Ne vom trezi cu mai multe școli în care învățământul este pe hârtie în română, dar în realitate este în cel mai bun caz în două limbi”, susține părintele.
Unele comune cu populație românească și tradiție academică – cum ar fi Voloca, Carapciu sau Boian – vor rămâne fără liceu, iar constrângerile administrative (condiția ca școala primară să fie obligatoriu separată de ciclul secundar) fac ca visul unor români de a avea un liceu în comuna lor să devină imposibil de realizat.
Directorii sunt îngrijorați de câțiva ani, însă nimeni nu a dorit să-i audă
Bahrineștiul este baștina renumitei familii de intelectuali și artiști români Mandicevschi, aflată în imediata apropiere de frontiera ucraineano-română.
Directorul școlii din Bahrinești, Mihai Acatrini, explica pentru revista BucPress, în 2023, că în noile licee trebuie să existe câte două clase paralele în fiecare an de studiu și câte trei profiluri la alegere. „Elevii vor trebui să plece de la Bahrinești în altă localitate pentru a studia la liceu. Dar unde să studieze? Noi suntem singurul sat românesc din comuna Camenca. În centrul comunei studiile se fac în ucraineană, la Volcineț – la fel, la Cerepcăuți – la fel. Avem alte școli în alte comune, dar se află la minimum 20 de kilometri și nici autobuze nu avem. Am fost la Departamentul Educației din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți și mi-am exprimat indignarea, dar momentan nu există nicio soluție”, a menționat Mihai Acatrini.
El atrăgea atenția asupra problemelor apărute în urma suprapunerii reformei descentralizării – prin care au fost create noi comune – cu noile prevederi din legislația educației.
„Dacă elevii vor învăța la noi în limba maternă, iar apoi vor fi nevoiți să urmeze studiile liceale în ucraineană, mulți părinți îi vor duce direct la școala cu predare în ucraineană, ca să le fie mai ușor. Practic, școala noastră riscă să dispară peste ani. Suntem lăsați fără alternative”, arată directorul din Bahrinești.
Precedentul Fântâna Albă – când dispariția școlii golește satul
„Este cumva atacat prestigiul și utilitatea studierii într-o școală românească. Am urmărit un caz similar: acum câteva decenii, în școala din Fântâna Albă, care nu este locuită de români, învățau circa 100 de elevi. Aceștia au fost treptat transferați la o școală nouă din Volcineț. Dispariția școlii a avut ca efect colateral depopularea satului. Acum mai sunt la Fântâna Albă vreo 10–15 gospodării. Un adevărat dezastru. Deci riscă să dispară un sat întreg dacă dispare școala”, explică Acatrini.
Profesorul consideră că pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale – care oricum vor trece printr-o perioadă de adaptare – trebuie făcută o excepție, lucru solicitat explicit și de Aurica Bojescu la diverse întâlniri.
„Pentru școlile de la sate și mai ales pentru cele ale minorităților ar trebui să existe alte criterii: mai puțini elevi într-o clasă, mai puține profiluri. Demografic suntem mai puțini și, în mod normal, ar trebui să existe alte criterii dacă vrem să avem un liceu. Dacă nu avem suficienți elevi pentru a crea măcar un liceu unde să se predea româna, această limbă va deveni mai puțin vorbită la nivel de comună”, menționează Mihai Acatrini.
Statut lingvistic nedefinit – breșă spre trecerea la ucraineană
Aurica Bojescu atrage atenția că documentele oficiale aprobate nu indică statutul lingvistic al liceului, definindu-l ca unitate de prestare a serviciilor educaționale – ceea ce ar putea însemna că, la un moment dat, poate fi acceptată predarea în ucraineană pentru etnicii români. „Este foarte important ca până la 1 martie primăriile să depună actele necesare pentru solicitarea înființării unor noi licee, să fim activi până atunci. În caz contrar, sistemul nostru educațional va fi foarte afectat”, avertizează Bojescu.