La Kiev, în data de 7 septembrie 2020, va avea loc în regim de videoconferință masa rotundă internațională „Trimorie și crimele imperiului: de la pământuri sângeroase la spațiul de securitate”, la care vor participa analiști politici, diplomați, politicieni, istorici, sociologi, jurnaliști din Ucraina, România, Polonia, Belarus și Republica Moldova, informează Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.
Organizatori ai evenimentului sunt Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare (Kiev), Centrul de Narațiuni Politice ale Democrației (Cernăuți), Institutul de Politică Mondială (Kiev) și Institutul de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți), Agenția BucPress fiind partener media.
Potrivit concepției mesei rotunde, 5 secole de aflare în zona „intereselor prioritare” ale Statului Rus (în diferite formule politice) au lăsat o amprentă tragică în istoria popoarelor de pe axa regiunii Baltica – Marea Neagră, fapt care influențează ființarea acestora și în momentul de față. Cnezatul Moscovei, Imperiul Rus și mai târziu URSS, cu scopul de a-și instala și a-și menține puterea în regiune, au realizat un adevărat genocid al popoarelor mici și mari, au organizat foamete, represiuni, deportări, au comis crime de război. Astăzi Kremlinul aplică tehnica „războiului hibrid” cu scopul de a „aduna pământurile istorice”, ceea ce determină răspândirea terorismului în regiune, semănarea urii între națiuni și crearea tuturor condițiilor pentru o inevitabilă catastrofă umanitară. „Criminalitatea cronică” a politicii externe a Federației Ruse, despre care se tot vorbește în mediul analitic, pune sub semnul întrebării inviolabilitatea teritorială și suveranitatea unor state din Centrul și Estul Europei. Devine actual efortul de identificare a unor căi de păstrare a principiilor dreptului internațional și de restabilire a stabilității între Baltică și Marea Neagră, ceea ce necesită o serie de discuții între experții din mai multe state.
Scopul desfășurării mesei rotunde este crearea unei platforme de experți cu participarea unor politicieni și oamenii de știință din zona Baltică – Marea Neagră, pentru a analiza rezultatele politicii externe a Kremlinului în regiune și elaborarea unor recomandări privind depășirea provocărilor hibride actuale.
Publicăm în continuare programul evenimentului, la care vor participa cu cuvinte de salut parlamentari din Ucraina, România și Polonia.
Program
Masă rotundă internațională
„TRIMORIE ȘI CRIMELE IMPERIULUI: DE LA „PĂMÂNTURI SÂNGEROASE” LA SPAȚIUL DE SECURITATE”
Paneluri de discuții:
1) Jertfele proiectului imperialist al Kremlinului, un proiect fără perioadă de valabilitate;
2) „Adunarea pământurilor” în perioada post-sovietică: istoria crimelor militare și a catastrofelor umanitare;
3) Pe calea celui de al doilea Nuernberg: cum poate fi restabilit adevărul în condițiile provocărilor hibride?
Organizatori:
ONG „Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare” (or. Kiev, Ucraina);
ONG „Centrul de Narațiuni Politice ale Democrației” (or. Cernăuți, Ucraina);
ONG „Institutul de Politică Mondială” (or. Kiev, Ucraina).
Coorganizatori, parteneri:
Institutul de Studii Politice și Capital Social (or. Cernăuți, Ucraina), SKUMO (Congresul mondial al organizațiilor ucrainene de tineret), Fundația „Casa estului” (Fundacja Domu Wschodniego, or. Varșovia, Republica Polonia), Asociația „Casa Mării Negre” (Black Sea House Assotiation, or. Constanța, România), centrul analitic „Belarus Security Blog” (NGO «Belarus Security Blog», Minsk, Republica Belarus), Fundația de binefacere „Resurse și inițiative sociale” (or. Cernăuți, Ucraina).
Data desfășurării: 07.09.2020, 10:00 (ora Kievului).
Modul de desfășurare: serviciul de comunicare „Zoom” (transmisiune în direct pe website-urile partenerilor media).
Parteneri media: portalul «Frontul informațional vestic», portalul «Polonews», Agenția de știri BucPress, ziarul «Molodyi bukovineț», revista «Obserwator Międzynarodowy», portalul «UKRAINIANS.MD», portalul «Europunkt.ro», publicația «Stojary» (svitua.org).
Concepția evenimentului: 5 secole de aflare în zona „intereselor prioritare” ale Statului Rus (în diferite formule politice) au lăsat o amprentă tragică în istoria popoarelor de pe axa regiunii Baltica – Marea Neagră, fapt care influențează ființarea acestora și în momentul de față. Cnezatul Moscovei, Imperiul Rus și mai târziu URSS, cu scopul de a-și instala și a-și menține puterea în regiune, au realizat un adevărat genocid al popoarelor mici și mari, au organizat foamete, represiuni, deportări, au comis crime de război. Astăzi Kremlinul aplică tehnica „războiului hibrid” cu scopul de a „aduna pământurile istorice”, ceea ce determină răspândirea terorismului în regiune, semănarea urii între națiuni și crearea tuturor condițiilor pentru o inevitabilă catastrofă umanitară. „Criminalitatea cronică” a politicii externe a Federației Ruse, despre care se tot vorbește în mediul analitic, pune sub semnul întrebării inviolabilitatea teritorială și suveranitatea unor state din Centrul și Estul Europei. Devine actual efortul de identificare a unor căi de păstrare a principiilor dreptului internațional și de restabilire a stabilității între Baltică și Marea Neagră, ceea ce necesită o serie de discuții între experții din mai multe state.
Scopul desfășurării mesei rotunde este crearea unei platforme de experți cu participarea unor politicieni și oamenii de știință din zona Baltică – Marea Neagră, pentru a analiza rezultatele politicii externe a Kremlinului în regiune și elaborarea unor recomandări privind depășirea provocărilor hibride actuale.
Participanți (lista ar putea cunoaște unele modificări):

1. Iaroslav Bojko, politolog, președintele Centrului de studii politice „Doctrina” (Ucraina);
2. Serghei Hakman, doctor în istorie, politolog, director adjunct al Centrului regional de perfecționare a funcționarilor publici din Cernăuți (Ucraina);
3. Marin Gherman, doctor în științe politice, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social, președinte-fondator și redactor-șef al Centrului Media BucPress din Cernăuți (Ucraina);
4. Teona Kahiani, vice-președintele Congresului mondial al organizațiilor ucrainene de tineret (Georgia);
5. Iusuf Kurkci, activist public, primul locțiitor al Ministrului pentru Reintegrarea Teritoriilor Ucrainene Temporar Ocupate 2016-2019 (Ucraina);
6. Tomash Liahovski, profesor la Universitatea din Lodz, redactor-șef la „Obserwator Międzynarodowy” (Republica Polonia);
7. Evhen Mahda, doctor în științe politice, conf. univ. la Institutul Politehnic Național din Kiev „Igor Sikorski”, director executiv al Institutului de Politică Mondială (Ucraina);
8. Ion Manole, jurist, coordonatorul «Promo-LEX» (Republica Moldova);
9. Ihor Melnikov, doctor în filosofie, istoric, redactor la «Adevărul istoric», (Republica Belarus);
10. Zmicier Mickiewicz, analist la „Belarus Security Blog”, redactor-șef al revistei „Varta”, jurnalist la postul de televiziune „Belsat” (Republica Belarus);
11. Mariush Patey, politolog (Republica Polonia);
12. Dorin Popescu, doctor în filologie, analist politic, diplomat, președinte al Asociației „Casa Mării Negre” din Constanța (România);
13. Roman Russu, politolog, președintele secretariatului Congresului Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret, redactor-șef la Ukrainians.md (Republica Moldova);
14. Dmytro Saviuk, politolog, președintele Institutului pentru Democratizare și Dezvoltare, consilierul președintelui Congresului Mondial al Organizațiilor Ucrainene de Tineret, coordonatorul proiectului „Portalul diasporei ucrainene Stojary
15. Serhii Feduniak, doctor în științe politice, profesor la Catedra de Relații Internaționale a Universității Naționale „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, director al proiectelor strategice la Centrul Narațiunilor Politice ale Democrației (Ucraina)
16. Liviu Iancu, analist politic, coordonator de proiecte la Asociația Eurocentrica, editor al portalului Europunkt.ro (România).