Așa numita „cartea de identitate secuiască”.
Nimic nu poate fi mai instructiv pentru politica externă a României decât studierea politici externe ungare. În fața unei politici externe fără orizont, fără viziune și mereu rectivă – am numit politica Bucureștiului a ultimilor ani -, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituționalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că ești de acord sau nu cu ceea ce întreprinde. E excesivă, intruzivă, fără scrupule – dar are obiective, are miză, are proiect, scrie C Ioana pe www.larics.ro, preluat de Romanian Global News.

Recent, sub ochii noștri, s-a derulat un alt proiect al diplomației ungare, generat de preluarea preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CoE). Miza acestuia pivotează, cum vom arăta mai jos, în jurul problematicii minorităților naționale, cu repercursiuni evidente și față de România. Miza acestui articol este de a arăta că, inițiative aparent disparate, precum inițiativa „Consiliului Național Secuiesc” de a introduce cartea de identitate secuiască – despre care guvernul român spune că nu are ce comenta – sunt parte a unui proiect mai amplu al Budapestei. Așa numita „carte de identitatea secuiască” este expresia concretă a inițiativelor ungurești din timpul președinției ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei și, evident, lucrurile nu se vor opri aici.
Este aceeași voce a Ungariei, pe aceași partitură, care, obsesiv, încearcă să reintre pe geam atunci când i-ai închis ușa în față.
Să le luăm pe rând.

Mai mult aici:
https://larics.ro/de-la-presedintia-ungariei-a-consiliului-europei-la-cartea-de-identitate-secuiasca-ungaria-natiune-mondiala/