Controlul parlamentar asupra serviciilor secrete este, în România, atît de ”eficient” încît ele își permit să sfideze, dintotdeauna, legislativul, refuzînd, ca regulă, să răspundă întrebărilor și interpelărilor, deși Constituția și regulamentele Camerelor obligă la asta, stabilind și termene de răspuns, scrie Bogdan Tiberiu Iacob pe https://inpolitics.ro, preluat de Romanian Global News.

Ca să fie tacîmul complet, serviciile refuză să răspundă inclusiv interpelărilor și întrebărilor cu adresant multiplu, unde toate celelalte instituții se conformează Constituției și livrează răspunsuri. Să vedem cum arată o statistică în acest sens, făcută după integrarea României în NATO.
Din capul locului să o spunem, întrebările și interpelările (le vom numi Î/I) la adresa serviciilor de informații sunt, în sine, un act de curaj politic, prea puțini aleși ai poporului îndrăznind să o facă. Parlamentarii care s-au încumetat pot fi numărați pe degetele de la cele două mîini.

În actualul mandat parlamentar, SRI a primit 9 Î/I, nu a răspuns niciuneia.
SIE, doar două, niciun răspuns. STS a primit 3, a răspuns la 2. SPP niciuna.
Mandatul trecut, SRI a primit 7, a răspuns la una, STS 4-1, SIE 1-0, SPP niciuna.
Între 2012-2016, SRI a răspuns la 1 din 5, SPP la 2 din 2, STS una fără răspuns, iar SIE nu a primit deloc.
Între 2008-2012, SRI a răspuns la 0 din 5, SIE la 0 din 2, STS la 4 din 4, iar SPP la 2 din 2.
În fine, între 2004, anul integrării în NATO, și 2008, SRI a răspuns la 4 din 14, SPP la 1 din 1, SIE la 0 din 1, iar STS nu a fost interpelat. Ca să nu apreciem prea mult ”deschiderea” SRI, să spunem că 3 din cele 4 răspunsuri erau legate de un singur caz, al unei femei care reclama pensie de urmaș.
Spre a ne face o idee legată de Î/I, să spunem că doar în actuala jumătate de mandat, Ministerul Justiției a primit 152, MApN 99, MAI 467 și tot așa.
În ultimele 4 mandate, SRI, spre exemplu, a primit în total doar 35 de Î/I și a răspuns la numai 6, dintre care 3 pe aceeași temă minoră.
Cum spuneam, unele dintre aceste Î/I au avut adresanți multipli, pe lîngă servicii fiind interpelate ministerele Internelor, Apărării, Justiției, Externelor ori prim-ministrul. În toate acele cazuri, a răspuns toată lumea, inclusiv premierul, în afară de servicii.
Foarte important: există numeroase situații în care autoritățile statului nu pot răspunde Î/I pentru că informațiile exced sferele lor de activitate ori sunt clasificate. Dar parlamentarilor li se livrează, totuși, răspunsuri în care se menționează explicit respectiva imposibilitate.
Serviciile secrete autohtone nu au făcut asta niciodată.
Pur și simplu nu răspund.
O notă cît de cît bună pentru serviciile mai mici, STS și SPP, care au procente de răspuns mult superioare greilor SRI și SIE.
Și să nu încheiem fără a dezvălui ultima întrebare adresată de către un parlamentar către SRI, în luna aprilie: cîte informații privind fapte penale de trădare ori înaltă trădare au semnalat ofițerii serviciului de la înființare pînă azi? Termenul de răspuns a expirat de aproape o lună, dar parlamentarul mai are de așteptat, în opinia noastră, cel puțin pînă la Paștele Cailor.