În atenția membrilor-colectivi, membrilor Consiliului Național, Senatului și Comisiei de Strategie ai Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” și tuturor partenerilor UI CRU.

Pace tuturor!

Una dintre condițiile de aderare la Uniunea Europeană este de a armoniza legislația Ucrainei privind drepturile minorităților naționale cu principiile europene.

Dat fiind acest fapt, Rada Supremă – Parlamentul Ucrainei va discuta și adopta noi legi sau amendamente la legile existente privind drepturile și libertățile firești ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Întrebarea este: ce se va adopta?

Care este poziția și cine va aborda și susține problemele noastre?

Cine ne va susține dacă nici o formațiune politică din legislativul actual nu a declarat oficial susținerea doleanțelor noastre legitime, mai ales în condițiile actuale, pe timp de război?

Dat fiind acest fapt, Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”

REAMINTEȘTE

Poziția UICRU în această problemă, elaborată în baza discuțiilor publice din cadrul organizațiilor neguvernamentale – membre-colective ale UICRU, care au avut loc până la declanșarea războiului mare din 2022.

Ținând cont de agravarea situației din țară, problemele privind organizarea unor noi întruniri reprezentative sau deplasări,
Atragem ATENȚIA TUTUROR celor care vor fi invitați oficial la discuțiile privind elaborarea noului cadru legislativ în ceia ce privește “codificarea în legi” a drepturilor noastre ca minoritate națională autohtonă în Ucraina,
SĂ ȚINĂ CONT de ceia ce urmează.

Luând act de cerințele Comisiei Europene privind acordarea pentru Ucraina a statutului de “candidat la aderarea la Uniunea Europeană” în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale,
Reamintim că pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat avizul cu privire la cererea Ucrainei de aderare la UE.

Comisia Europeană a recomandat acordarea Ucrainei a statutului
de “candidat la aderare”, cu condiția că vor fi întreprinse măsuri concrete, în special și în contextul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale:

„…să finalizeze reforma cadrului legal pentru minoritățile naționale, care este în curs de pregătire, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția,
și să se adopte mecanisme pentru implementarea imediată și efectivă a acestuia”.

…
Analizând respectarea de către Ucraina a criteriilor politice de aderare la UE în ceea ce privește drepturile fundamentale, Comisia Europeană a făcut, printre altele, următoarele recomandări:

„…În Ucraina, drepturile persoanelor aparținând minorităților sunt garantate constituțional.
Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în domeniul educației și al limbii, precum și reprezentarea acestora în organele alese la toate nivelurile vieții publice, trebuie să fie asigurate prin implementarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei privind legea educației, recomandări relevante privind legea limbii de stat și luarea în considerare a ultimului ciclu de monitorizare în temeiul Convenției-cadru privind drepturile minoritățile naționale.
…
Ținând cont de faptul că Ucraina a luat măsuri pentru a implementa recomandările Comisiei de la Veneția, trebuie să finalizeze reforma cadrului legal pentru minoritățile naționale și să adopte mecanisme eficiente de implementare” (a se vedea și:
https://www.facebook.com/101249698596109/posts/411109774276765/?d=n).

Dat fiind acest fapt, elaborarea și adoptarea unor legi privind minoritățile naționale din Ucraina este INEVITABILĂ.

Mai mult decât atât, luând în considerație că noul Împuternicit pentru Drepturile Omului al Radei Supreme a Ucrainei are susținerea majorității parlamentare, fiind până în 2022 și președintele Comisiei parlamentare care dă avizul la toate proiectele de legi în domeniul dreptului omului și minorităților naționale, aceste proiecte de legi ar putea să fie examinate în Rada Supremă a Ucrainei în regim de urgență și chiar VOTATE!

Atragem atenția că Comisia de la Veneția, înainte de a da avize sau concluzii privind legislația adoptată a avut întâlniri și cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina, inclusiv și cu reprezentanți ai populației Românofone, în cadrul cărora au avut loc dezbateri serioase și obiective la subiect (inclusiv cu înmânarea recomandărilor și analizelor UICRU) pe 11.02.2019 (vezi:
https://www.facebook.com/100032751992123/posts/115638262871240/?d=n), pe
24.10.2019 (https://www.facebook.com/714354172331146/posts/797191684047394/?d=Nedea ) și, anul trecut, pe 08.07.2021
(https://www.facebook.com/100063860040172/posts/187332563405411/?d=n) .

Au avut loc discuții foarte detaliate și cu Eamon Glimer, Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului: 28.10.2021 (vezi:
https://www.facebook.com/100060813806800/posts/271161208254337/?d=n ), iar pe 05.10.2021 și o prezentare a situației în fața Experților Consiliului Europei în problemele minorităților naționale (vezi:
https://www.facebook.com/100060813806800/posts/262390002464791/?d=n ).
Au avut loc discuții și cu Comisarul UE pentru extinderea Uniunii Europene,
Oliver Vàrhelyi, pe 22.02.2021 (vezi:
https://www.facebook.com/100032751992123/posts/183824159385983/?d=n ) și, anul acesta, înaintea războiului, pe 26.01.2022 (vezi: https://www.facebook.com/100060813806800/posts/329339125769878/?d=n ), și chiar în toiul războiului, pe 29.09.2022 (vezi:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=486971333339989&id=100060813806800).

Ca rezultat al acestor întâlniri și discuții a aparut și recomandarea structurilor europene ca orice inițiative privind adoptarea noilor legi să fie discutate în prealabil și cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina.

Dat fiind acest fapt, considerăm că aceste discuții trebuie să aibă un caracter public și transparent, iar participanții la discuții să țină cont de poziția întregii Comunități Românești din Ucraina.

Considerăm, că înainte de a supune analizei orice proiect de lege privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, pentru a conștientiza dacă inițiativa legislativă este echilibrată și se bazează pe supremația dreptului, este necesar de analizat dacă bază juridică a proiectului de lege corespunde întocmai:

I. Celor trei declarații, în baza cărora a fost organizat pe 1 decembrie 1991 referendumul atotucrainean cu privire la Independența de stat a Ucrainei:

a) Declarația suveranității de stat a Ucrainei din 16.07.1990 (https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/55-12#Text);
b) Actul de proclamare a independenței Ucrainei din 24.08.1991 (https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/1427-12#Text) și
c) Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina din 1.11.1991 (https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/1771-12#Text).

II. Constituției Ucrainei din 28.06.1996, care a fost adoptată în baza celor trei declarații și rezultatelor referendumului din 1.12.1991 care a legitimat Independența de stat a Ucrainei
(https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/254к/96-вр#Text)

III. Obligațiunilor și acordurilor internaționale ale Ucrainei în domeniul protecției minorităților naționale și lingvistice, în special, Conventia-cadru cu privire la protecția minorităților naționale
(https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/995_055#Text) și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare
(https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/994_014#Text), care au fost semnate și ratificate de Ucraina.

IV. Recomandărilor structurilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei privind persoanele aparținând minorităților naționale, inclusiv cele ce se referă și la Ucraina. În special, Recomandarea 1201 (1993) a Consiliului Europei – Protocolul adițional la Convenția europeană a drepturilor omului privind minoritățile naționale, Concluzia 190 (1995) cu privirea la aderarea Ucrainei la Consiliul Europei, Avizele/Concluziile Comisiei Europene “Pentru democrație prin lege” (Comisia de la Veneția) Nr.992/2017 cu privire la articolul 7 din Legea Ucrainei “Cu privire la educație” și Nr.960/2019 privind Legea Ucrainei “Cu privire la asigurarea funcționarii limbii ucrainene ca limbă de stat”;
Concluzia din 10 martie 2017 a Comitetului Consultativ privind implementarea “Conventiei-cadru cu privire la protecția minorităților naționale” și Rezoluția Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei privind punerea în aplicare de către Ucraina a a Convenției-cadru (ResCMN (2020) 13) din 8 decembrie 2020.

Trebuie de ținut cont și de faptul, că Reprezentanții Comunității Românești din Ucraina pot susține doar acele proiecte de legi care nu duc la restrângerea conținutului și domeniului de aplicare a drepturilor și libertăților existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei (cerința p.3 al art. 22 al Constituției).

Mai mult decât atât, susținere totală pot avea doar acele inițiative legislative care garantează mecanisme reale de realizare a doleanțelor Comunității Românești din Ucraina, care au fost elaborate în baza Constituției, legislației în vigoare la momentul adoptării și obligațiunilor internaționale ale Ucrainei – Memorii, Hotărâri și Recomandări discutate public în cadrul Comunității Românești din Ucraina și adoptate în unanimitate:

“Programul de dezvoltare național-culturală”, adoptat la 1 Congres al Românilor (Moldovenilor) din regiunea Cernăuți votat în unanimitate de către delegații tuturor localităților cu populație românofonă sau mixtă, (mandatele cărora au fost confirmate și în cadrul congreselor raionale) și de către delegații tuturor organizațiilor național-culturale nonguvernamentale existente la acel moment (Cernăuți, 7.06.1992, a se vedea
https://www.facebook.com/101249698596109/posts/404466061607803/?d=n);

Hotărârile și Recomandările celor 4 Congrese ale Intelectualității din regiunea Cernăuți (în special Memorandumul “Cu privire la statutul Limbii Române” și Recomandările Congresului din 28.05.2000 bazate pe raportul “Drepturile și libertățile de bază ale Românilor din Ucraina – prin prisma cadrului legislativ. Realități și perspective: aspectul politic” (a se vedea și:
https://www.facebook.com/101249698596109/posts/398846672169742/?d=n);

Hotărârile celui de-al II Congres al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” (Boian, 27.08.2010) votate în unanimitate de către delegații a 25 membri-colectivi ai UICRU din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia, Republica Autonomă Crimeea și orașul Kiev;

“Memoriu privind situația Românilor din Ucraina”, discutat public și susținut în unanimitate de către membrii-colectivi ai UI CRU pe parcursul anilor 2019-2020. Memoriu fiind completat cu propunerile parvenite din teren, sistematizat și înmânat public conducerii de vârf ale ministerelor de externe ale Ucrainei și României în cadrul întâlnirii lor oficiale cu reprezentanții mediului asociativ Românesc din regiunea Cernăuți pe 28.05.2021 pentru a fi examinat în cadrul ședinței Comisiei mixte Ucraineano-Române privind asigurarea drepturilor minorităților naționale (a se vedea:
https://www.facebook.com/101249698596109/posts/398489898872086/?d=n)

Ținând cont de faptul, că deputații actuali din consiliile locale (regionale, raionale, orășenești) aleși din partea formațiunilor politice care au prezență în Rada Supremă – Parlamentul Ucrainei, nu pot influența pozițiile fracțiunilor parlamentare în schimbarea unor decizii, deoarece acceptând participarea la alegeri pe listele partidelor respective fără a negocia public poziții ce țin de promovarea la nivel legislativ și a cerințelor Comunității Românești din Ucraina, se vor supune disciplinei de partid și nu vor putea influența situația, –
în aceste condiții se cere de reacționat pe orice cale legal accesibilă pentru a face încă o dată cunoscute doleanțele și poziția constantă a Comunității Românești din Ucraina în acest domeniu.

Dat fiind faptul, că în condițiile de război, posibilitățile de discuții sunt limitate,
RECOMANDĂM, reprezentanților membrilor-colectivi și partenerilor Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” ca la efectuarea analizelor și elaborarea recomandărilor privind proiectul de lege în cauză, dar și a altor inițiative legislative, care pot apărea pe parcurs, să se țină cont de cele expuse mai sus.

Mai mult decât atât,
Considerăm că în orice nou proiect de lege privind drepturile minorităților naționale OBLIGATOTIU trebuie:

• să fie reflectată formularea din preambulul Constituției “Poporul Ucrainean – cetățenii tuturor naționalităților”, prin care se confirmă caracterul multietnic al Ucrainei;
• să fie specificat că în Ucraina există și minorități tradiționale autohtone/băștinașe, care viețuiesc tradițional în locurile, unde s-au format ca popor, dar au rămas ca segmente ale statelor naționale pe teritoriul actual al Ucrainei fără a-și schimba locul de trai (art. 11 al Constituției permite acest lucru, dar la momentul actual este recunoscută doar existența “popoarelor băștinașe” – Tătarii din Crimeea, Karaimii și Krâmceacii);
• să fie prevăzut că față de minoritățile autohtone, care locuiesc tradițional și compact, să se aplice aceleași prevederi ca și față de “popoarele băștinașe”, fiind reflectat principiul excluderii oricăror privilegii pe motiv de apartenența etnică, lingvistică ș.a.(cerința p.2 din art. 24 al Constituției);
• să fie fixată garantarea retrocedării patrimoniului care a fost în proprietatea Comunităților naționale și care a fost naționalizat pe timpul URSS;
• să fie fixat că, la elaborarea și adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare, se interzice restrângerea conținutului și volumul drepturilor și libertăților minorităților naționale existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei (cerința p.3 al art. 22 al Constituției).
• să fie luate în considerație toate Concluziile Comisiei Europene “Pentru democrație prin lege” (Comisia de la Veneția) Nr.992/2017 cu privire la articolul 7 din Legea Ucrainei “Cu privire la educație” și Nr.960/2019 privind Legea Ucrainei “Cu privire la asigurarea funcționarii limbii ucrainene ca limbă de stat”, Concluzia din 10 martie 2017 a Comitetului Consultativ privind implementarea “Conventiei-cadru cu privire la protecția minorităților naționale” și Rezoluția Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei privind punerea în aplicare de către Ucraina a a Convenției-cadru (ResCMN (2020) 13) din 8 decembrie 2020, privind “garantarea dreptului” la educație în limba maternă (cerința p.5 al art. 53 al Constituției);
• să fie fixată interzicerea reducerii sistemului de educație și învățământ în limbile minorităților existent la momentul adoptării Constituției Ucrainei

ș.m.a.

Pentru a accelera aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană trebuie ca orice lege sau amendamente la legislația actuală să se încadreze în prevederile Constituției Ucrainei și standardele europene în acest domeniu, cel puțin după modelul aplicat în România.

Dat fiind toate acestea, concluzia este că fără luarea în considerație, cel puțin,
a tuturor celor enumerate mai sus, și fără Avizul Comisiei de la Veneția
nici un proiect de lege privind drepturile minorităților naționale din Ucraina
nu poate fi expus pentru discuții și adoptare Radei Supreme a Ucrainei.

Secretariatul executiv al
Uniunii Interregionale
“Comunitatea Românească din Ucraina”