Reîntregirea țării Românești este necesară din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice și altele. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc în câteva zile. O reîntregire a țării cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază astăzi România și statele din fostul lagăr socialist și, totodată, va contribui, pe termen mediu și lung, la slăbirea influenței ruse asupra vecinului nostru, Ucraina.
De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, care a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovați, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea și securitatea în această parte a continentului european, se arată în apelul preluat de Romanian Global News.

Excelențele Voastre,
Pornind de la validitatea și actualitatea Apelului către domniile voastre, semnat de către 101 Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994) votanți și semnatari ai Declarației de Independență față de Imperiul de ocupație, Apel susținut de personalități marcante, ONG-uri;

• Eforturile întreprinse de către Domniile voastre de a asigura Unitatea națională română, securitatea militară, informațională, energetică și economică a cetățenilor Republicii Moldova nu s-au soldat cu rezultate plauzibile în raport cu statul terorist Federația Rusă;
• Luând în considerație situația care se agravează pe fonul ultimelor declarații ale conducerii Federației Ruse de a extinde zonele de ocupație, inclusiv Republica Moldova și având în vedere că statutul actual al României – Țara Mamă în raport cu cetățenii din Republica Moldova, concomitent și cetățeni ai României, pe plan intern și pe plan extern nu permite alte acțiuni de garanții, unica soluție legitimă, legală și naturală fiind reunificarea ambelor state într-un singur stat – România, stat recunoscut încă în 1920 și justificat prin normele dreptului internațional,
  Prezentăm repetat Apelul și solicităm totodată într-o ședință comună adoptarea actului juridic de reunificare, adică revigorarea Actului Unirii din 27 martie 1918, adoptat de către Sfatul Țării, organ autentic reprezentativ al „Basarabiei”, ruptă mișelește în 1812 din teritoriul Principatului Moldova de către Imperiul Rus.
  APEL
  Domnului Klaus Werner JOHANNIS, Președintele României,
  Comandantul Forțelor Armate,
  Președintele Consiliului Suprem
  de Apărare a Țării
  Doamnei Alina-Ștefania GORGHIU,
  Președintele Senatului României
  Domnului Ion-Marcel CIOLACU,
  Președintele Camerei Deputaților
  Domnului Nicolae Ionel CIUCĂ,
  Prim-ministrul Guvernului României
  Majestății Sale Margareta a României,
  Custodele Coroanei române
  Doamnei Maia SANDU,
  Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate
  Domnului Igor GROSU,
  Președintele Parlamentului Republicii Moldova
  Doamnei Natalia GAVRILIȚA,
  Prim-ministrul Guvernului Republicii Moldova
  Excelențele Voastre,
  Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a circa 5 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, bătrâni, mame și copii omorâți. Toate acestea au pus în gardă întreg continentul european și chiar lumea civilizată.
  Suntem solidari cu poporul ucrainean, susținem eroismul armatei ucrainene și cerem retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. Pare greu de crezut, dar sondajele recente efectuate în Federația Rusă arată că circa 80 la sută dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei și militarismul lui Putin. Acest adevăr crunt și inuman nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă, alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională, europeană, dacă nu chiar mondială. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus, cu acapararea militară și încorporarea forțată a statelor independente din spațiul post-sovietic, amenințările cu armele nucleare și recentele declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică” e și mai neliniștitoare.
  Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Johannis), asediul și bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chișinăului. În același timp – ne vedem nevoiți să recunoaștem – forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii noastre pune și mai mult în pericol securitatea națională. Considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu poate fi neglijat și oricând poate deveni o realitate năprasnică.
  Pornind de la dreptul înnăscut, natural, legal și legitim al unității naționale, noi, Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994), împreună cu personalități marcante ale Mișcării de Renaștere Națională și un număr impunător de susținători, facem apel către Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!
  Totodată, facem apel către misiunile diplomatice ale Republicii Moldova și României de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene, către ONU și organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.), putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului unitar român:
  Actul Unirii Basarabiei cu România, votat în condiții democratice și legale de Parlamentul „Sfatul Țării” de la Chișinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent);
  Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată la 27 August 1991 prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;
   Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România;
  Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică – a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit; de asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab initio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab initio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;
  Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;
  Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iunie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148), prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova;
  Tratatul româno-rus din 2003 (art. 1-3);
  Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România;
  Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa („evaluarea clară și principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitate comuniste și de regimul nazist”, nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor dictaturi);
  Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind Transnistria, prin care acest teritoriu este declarat ocupat de Rusia.
  Excelențe,
  Reîntregirea țării Românești este necesară din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice și altele. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc în câteva zile. O reîntregire a țării cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază astăzi România și statele din fostul lagăr socialist și, totodată, va contribui, pe termen mediu și lung, la slăbirea influenței ruse asupra vecinului nostru, Ucraina.
  De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, care a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovați, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea și securitatea în această parte a continentului european.
  AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!
  Semnatari:
  I. Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994)

1. Alexei Nicolae
2. Amihalachioaie Gheorghe
3. Arseni Alexandru
4. Badrajan Simion
5. Baștovoi Andrei
6. Bejenuță Pavel
7. Beşleagă Vladimir
8. Bodiu Zosim
9. Bordeianu Grigore
10. Brașoveanu Petru
11. Bratu Ilie
12. Buga Ion
13. Bulgari Valeriu
14. Călugăru Gheorghe
15. Carandiuc Boris
16. Chiriac Anatol
17. Ciorap Vitalie
18. Ciorbă Gheorghe
19. Ciuntu Ioan
20. Cârlan Gheorghe
21. Colun Valentin
22. Costaș Ion
23. Coșceev Serghei
24. Croitor Dumitru
25. Culea Constantin
26. Darie Vladimir
27. Diaconu Andrei
28. Dobrea Vladimir
29. Dolganiuc Valentin
30. Domenti Nicolae
31. Druc Mircea
32. Efros Gheorghe
33. Eremia Ion
34. Gherman Valerian
35. Ghimpu Mihai
36. Goncearenco Mihail
37. Gudumac Vladimir
38. Hadârcă Ion
39. Hioară Gheorghe
40. Holban Dumitru
41. Jardan Valeriu
42. Lazăr Mihai
43. Lefter Teodor
44. Macrinici Teodor
45. Madan Ion
46. Maimescu Ștefan
47. Matei Valeriu
48. Mărgineanu Ion
49. Mereuță Ion
50. Misail Nicolae
51. Moraru Nicolae.
52. Munteanu Ion
53. Munteanu Petru
54. Nastase Vasile
55. Neagu Ion
56. Nedelciuc Vasile
57. Negură Ion
58. Nestor Vasile
59. Nirean Teodor
60. Novac Ion
61. Ohotnicov Alexandru
62. Olaru Teodor
63. Palancica Ion
64. Palii Ion
65. Para Vasile
66. Pascaru Vladimir
67. Patraș Mihai
68. Platon Sava
69. Pîrvan Pintilie
70. Popovici Mihail A.
71. Popovici Mihail I.
72. Proca Nicolae
73. Raiu Alexandra
74. Reniță Alecu
75. Robu Nicolae
76. Rusu Mircea
77. Sajin Vasile
78. Saulea Aurel
79. Scalinâi Ludmila
80. Scutari Ion
81. Secrieru Elisei
82. Şalaru Anatol
83. Şaragov Anatol
84. Tănase Ion
85. Terente Anton
86. Tocan Victor
87. Todoroi Dumitru
88. Todos Nicolae
89. Trestianu Gheorghe
90. Țăranu Anatol
91. Țopa Tudor
92. Țurcanu Andrei
93. Țurcanu Anatolie I.
94. Țurcanu Anatol N.
95. Țurcanu Constantin
96. Ursu Vasile
97. Ustroi Vitalie
98. Vasilachi Ignat
99. Voloșin Mihail
100. Zgardan Vasile
101. Uncuță Victor
     II. Personalități marcante
102. Doga Eugen
103. Osmochescu Nicolae
104. Gore-Costin Iuliana
105. Cimpoi Mihai, academician
106. Ghidirim Gheorghe, academician
107. Petru Buburuz, protoiereu mitrofor
108. Aramă Elena, dr. hab., prof. univ, USM
109. Aramă Efim, dr. hab., prof. univ, USMF
110. Duca Gheorghe, prof.univ., dr.hab., academician
111. Ivanţoc Andrei
112. Leşco Alexandru
113. Petrov-Popa Tudor
114. Urâtu Ștefan
115. Andros Timofei
116. Bâlbă Ion
117. Bulat Eugenia
118. Begu Alexandru
119. Boldescu Alexandru
120. Caraman Anatolie
121. Celan Victor
122. Dubăsaru Dumitru
123. Dulgheru Valeriu
124. Gorgan Ion
125. Grozavu Vasile
126. Iftodi Petru
127. Madan Andrei
128. Medoni Mihail
129. Negru Boris
130. Popescu Leonid
131. Secăreanu Ștefan
132. Viță Gheorghe
133. Zavalișco Andrei
     III. Asociații
134. Consiliul Național al Unirii
135. Asociația Istoricilor „Alexandru Moșanu” din Republica Moldova
136. Asociația Istoricilor „Nicolae Iorga” din raionul Ungheni
137. Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina