Senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorii Marius Humelnicu și Gheorghiță Mândruță, membri ai Comisiei, însoțiți de consilierii Vlad Cubreacov și Eugen Popescu, au avut sâmbătă, la sediul Bibliotecii românești ”Albotina” a Casei de Cultură Sfânta „Teofana Basarab”, o întâlnire cu reprezentanți ai Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria, condusă de domnul Ivo Gheorghiev, care a prezentat situația dramatică în care se găsesc etnicii români din Bulgaria, transmite Romanian Global News.

În cadrul întâlnirii, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria a prezentat delegației parlamentare din România un Memorandum privind drepturile populației aparținând filonului românesc (românofonilor) din Bulgaria, conform Convenției-cadru pentru apărarea drepturilor minorităților, ratificată atât de România, cât și de Bulgaria.
Acest document, adresat Guvernelor Bulgariei și României, dar și Comisiei Europene, cuprinde revendicări pe plan național, cultural și educațional.
Printre acestea sunt: recunoașterea oficială a minorității române din Bulgaria, redeschiderea Institutului Român de la Sofia și Vidin, introducerea studiului limbii române în școlile publice, conform Decretului nr. 4/2000 privind studierea limbii materne, și înființarea unui liceu românesc la Vidin, acceptarea limbii române în cultul religios, înființarea unor lectorate de limbă română la Ruse și Vidin, creșterea numărului de burse acordate elevilor și studenților români din Bulgaria în învățământul din România, înființarea la București a Ministerului Românilor de Pretutindeni.
De asemenea, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria a lansat inițiativa constituirii unei Federații naționale a asociațiilor vorbitorilor de limbă română, indiferent de apelativele folosite în raport cu aceștia (români, vlahi, aromâni, rudari etc.).

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu, dar și ceilalți membri ai delegației, au asigurat pe reprezentanții românilor din Bulgaria de faptul că vor transmite instituțiilor din România problemele ridicate de ei și i-au informat despre discuțiile avute la Ambasada României la Sofia.

„Cunoașterea și rezolvarea problemelor etnicilor români și ale vorbitorilor de limbă română din Bulgaria trebuie să constituie o prioritate pentru Ambasada României la Sofia.
Am discutat cu ambasadoarea Brândușa Predescu și echipa misiunii diplomatice a României la Sofia despre situația culturală dificilă a comunității românilor și românofonilor din Bulgaria.
Am cerut mai multă implicare a Ambasadei și lansarea, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a unor acțiuni culturale proprii ai căror beneficiari să fie românii și românofonii din Bulgaria.
Chiar dacă mediul politic din Bulgaria nu este unul avantajos, relațiile ambasadei cu etnicii români și cu vorbitorii de limbă română din țara vecină trebuie să fie una de consultare permanentă, de informare și încurajare a oricăror demersuri de păstrare și utilizare a limbii române în cadrul comunității noastre înrudite.
Vizitele membrilor corpului diplomatic român de la Sofia în comunitățile românești și vorbitoare de limbă română trebuie să devină un obicei de bună practică care să contureze o relație puternică între Ambasada noastră la Sofia și aceste comunități. Mi-am exprimat speranța că acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp”, a declarat în cadrul întâlnirii președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu.

S-a convenit ca o delegație a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria să vină la Parlamentul României unde să fie audiată de membrii Comisiilor de Politică externă și a românilor de pretutindeni, unde să susțină și o conferință de presă.

Din partea Comisiei și Patriarhiei Române au fost donate Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, cărți de rugăciune, Noul Testament cu psami, volumul „Sărbători și obiceiuri ale rudarilor românofoni din Bulgaria” și steguri tricolore.

La întâlnire a participat și domnul Predrag Balașevici, președinte al Partidului Neamului Românesc din Serbia, care a prezentat situația dramatică românilor din Valea Timocului dar și contextul vizitei făcute de ambasadorul României la Belgrad, Silvia Davidoiu, în zona Borului, și faptul că aceasta nu s-a văzut cu reprezentanții celei mai importante organizații a românilor/vlahilor din zonă, Consiliul Național al Românilor din Serbia, dar nici cu principalul partid românesc din Timoc, Partidul Neamului Românesc. Ambasadorul român nu a stat de vorbă nici cu românii din zonă afectați de exploatarea minieră a unei companii chineze, care în complicitate cu statul sârb distruge mai multe sate românești din zona Borului.

În contextul vizite la Vidin, delegația senatorilor din România a depus o coroană de flori la monumentul ridicat în cinstea soldaților români căzuți la Smârdan în 1877, în cadrul luptelor pe care aceștia le-au dus cu turcii pentru independența României și eliberarea Bulgariei.

PRIVIND DREPTURILE POPULAȚIEI APARȚINÂND FILONULUI ROMÂNESC-ROMÂNOFONILOR DIN BULGARIA, CONFORM CONVENŢIEI-CADRU PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR
MINORITĂŢILOR, RATIFICATĂ DE ŢĂRILE MEMBRE

Doamnelor/Domnilor,
Solicităm demnitarilor din România, Bulgaria și Uniunea Europeană următoarele:

A. ÎNVĂŢĂMĂNT

1. Limba română să fie studiată în şcoli ca limbă maternă (disciplină
   obligatorie) cf. decretului hr. 4 din 2002 privind studierea limbii materne.
2. Oficierea slujbei religioase să se facă în limba maternă (limba română) în parohiile cu populaţie majoritar românească.
3. Solicitarea de la statul bulgar a unui schimb de terenuri la București și la Vidin pentru construirea unei biserici românești în orașul Vidin.
4. Un liceu cu predare în limbile română şi engleză la Vidin.
5. O filială a unei Universităţi la Vidin cu finanţare de la bugetul statului român.
6. Anul pregătitor pentru studenţii din Bulgaria care urmează să studieze în România să se facă în filiala din Vidin.
7. Un centru de perfecţionare în domeniile: învăţământ, management, fundamentare de proiecte etc.
   B.CULTURĂ
8. O revistă şi o editură în limbile română, bulgară, engleză.
9. O emisiune radio şi TV în limba română, cu timp de emisie în spaţiul radioului şi televiziunii naţionale bulgare.
10. Dotarea bibliotecii Albotina de la Vidin cu carte românească precum şi mobilier pentru funcţionarea ei adecvată.
11. Un centru cultural de informare comunitară.
12. Un punct muzeal etnografic.
13. Un ansamblu folcloric reprezentativ.
    Pentru respectarea drepturilor minorităţii româneşti (vlahi, aromâni, rudari etc.) conform normelor Uniunii Europene în vigoare, avansăm următoarele solicitări:
14. Recunoaşterea românilor ca minoritate în Bulgaria.
15. Înfiinţarea la Vidin a unei comisii paritare formate din reprezentanţi ai minorităţilor locale şi reprezentanţii minorităţilor.
16. Înfiinţarea în cadrul ministerelor a unor posturi de experţi din partea minorităţii române din Bulgaria după modelul ţărilor vest europene.
17. Evidenţirea expresă în formularele oficiale pentru recensământul populaţiei a unei rubrici ,,ROMÂNI (vlahi, aromâni, rudari etc.) vorbitorilor de limba română ca limbă maternă.
18. Aprobarea unei legi a minorităţilor etnice în Bulgaria.
19. Crearea unui minister al minorităţilor etnice în Bulgaria.
20. Înfiinţarea unui minister al românilor din afară graniţelor țări în România.
21. Redeschiderea Institutului Român de la Sofia la Vidin, sub titulatura „ Vasile Stoica”.
    Având în vedere situația geopolitică și legislativă din Bulgaria, precum și existența unui număr mare de cetățeni bulgari-vorbitori de limba română, care se recunosc sub diferite denumiri (rămase istoric în graiul nostru), socotim că cea mai bună formulă este ca noi, care aparținem filonului cultural românesc din sudul Dunării, să ne unim sub denumirea de românofoni sau vorbitori de limba română.
    Menționem faptul că în urma unor sondaje de opinie adresate populației românofone din sudul Dunării pe teritoriul Bulgariei, am ajuns la concluzia că este singura formulă de unitate, și în același moment nu este în discrepanță cu legislația din Bulgaria.
    Propunerea noastră este să ne închegăm într-o mișcare civilă a vorbitorilor de limba română. Această inițiativă a fost salutată cu drag din partea mai multor organizații și lideri ai vorbitorilor de limba română.
    Insistăm în continuare asupra respectării principiului de reciprocitate între ambele state, Bulgaria și România. În special avem în vedere finanțarea ambelor minorități cea a bulgarilor din România și al grupului etnic de români din Bulgaria. Și anume: statul Român alocă suma de 1.500.000 de euro pe anul 2022 pentru o populație de sub 6000 de locuitori de etnie bulgară, însă statul nostru de baștină, Bulgaria ai cărui cetățeni loiali suntem, acordă grupului etnic românesc 0 euro.
    Rugăm să se intervină și să se insiste asupra rezolvării acestor probleme din partea ambelor state. Nu mai puțin importantă este și problema deschiderii lectoratelor de limba română, respectiv limba blgară în Bulgaria și România.
    Suntem convinși, că problemele ridicate de către noi și dificultățile în relațiile româno-bulgare, vor fi rezolvate favorabil și toate acestea în contextul de bună înțelegere interstatală și europeană. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vidin
17.03.2023

Preşedinte“ AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria

Dr. I. F. Gheorghiev

P.S. Rugăm pe domnul senator Claudiu Târziu aflat în vizită la românii din Bulgaria să facă cunoscut acest memorandum, precum demnitarilor din România așa și în Senat și Camera Deputaților.