Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Grupul de analiză geostrategică (think-tank) „Kremlin Watch Team” face o analiză a statelor membre a Grupului de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) plus România, în problematica amenințării ruse: „Kremlin influence in Visegrad Countries and Romania: Overview of the Threat, Existing Countermeasures, and Recommended Next Steps”, transmite Romanian Global News.
Raportul însă este mai larg, proiectând situația respectivelor state în raport cu toate statele europene: acestea sunt grupate funcție de poziționarea lor față de iredentismul geopolitic rusesc.
Există șapte categorii de state, de la A la F, unde A sunt „principalii apărători ai Europei”, iar G sunt „colaboratorii Kremlinului”.
Astfel, pe categorii de apărători ai Europei în fața amenințării rusești, statele europene se grupează astfel:
A. principalii apărători: Danemarca, statele baltice, Polonia, Marea Britanie.
B. nou-intrații: Cehia, Finlanda, Germania, Olanda, Suedia
C. temătorii: Bulgaria, Croația, România
D. fără interes: Irlanda, Malta, Portugalia
E. evită problema: Austria, Belgia, Franța, Luxemburg, Slovenia, Spania
F. prieteni de conjunctură ai Rusiei: Ungaria, Slovacia
G. colaboratorii Kremlinului: Cipru, Grecia, Italia.
Ce remarcăm? Că principala putere care apără Europa în fața resurgenței agresivității ruse Marea Britanie, stat care este pe punctul de a părăsi UE. Mai observăm că, din fericire, există o barieră protectoare a Europei, constituită din statele baltice și Polonia. Din ea lipsește România, care este abia în categoria C – state care se tem să aibă o abordare sistematică, coerentă de contracarare a amenințării, așa încât, aceste state nu au strategii și acțiuni implementate pentru combaterea eficientă a pericolului rusesc.
Punctul sensibil al României este dat de conflictul înghețat din Transnistria și de faptul că Rusia se pare că are o „influență puternică la nivelul serviciilor speciale”. Noi am adăuga și iredentismul unguresc, acesta fiind element de multiplicare al presiunilor geopolitice rusești din războiul informativ și geopolitic din România.
Nu e lipsit de interes faptul că Germania și Franța, principalii piloni ai „ordinii europene” privesc fie cu favorabilitate afirmarea agresivă a Rusiei (Franța), fie de-abia acum încep să o perceapă la adevărata ei amploare (cazul Germaniei). A patra mare putere europeană, Italia, este de-a dreptul componentă (colaborează) a geopoliticii rusești.
Documentul gravitează în jurul a trei axe:
– dependența energetică de Rusia
– calitatea consensului politic pentru respectul legii internaționale și a impunerii de sancțiuni Rusiei
– reînarmarea
Pentru întărirea statelor din „grupa C” documentul recomandă întărirea presei, a organizațiilor care să susțină promovarea și implementarea unor abordări, strategii, politici naționale pe măsura amenințărilor. Aceasta este o veste bună, cam târzie. Până acum aliații au preferat să lucreze cu doctorate de carton sau cu gureși impropriu numiți „analiști politici” care ne-au umplut televizoarele cu zgomot, denaturând adevăratele mize ale pericolului rusesc. Așteptăm.
Iată analiza: