Slugile și trădătorii din România știau foarte bine ce fac, atunci când au susținut semnarea acordului de liber schimb cu statele sud-americane din Mercosur.
Erau pe deplin conștienți că urmarea inevitabilă va fi lichidarea agriculturii românești și a satului românesc, a României rurale. Adică lichidarea Națiunii Române, scrie George Scarlat pe facebook, preluat de Romanian Global News.

Erau conștienți că la începutul anului 2026, odată cu semnarea de la Ursula Von Der Leyen a acordului de liber schimb cu statele Mercosur va intra în vigoare și o demență taxă de 30% pentru importul de îngrășăminte agricole din afara Uniunii Europene. Pasămite este o taxă pe carbon, numită pretențios Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) în limbajul de lemn neocomunist de la Bruxelles.
România care era un mare producător și exportator de îngrășăminte a sistat producția. Ne bazam doar pe importuri. S-a închis ultimul combinat și anume Azomureș, din cauza ticăloasei măsuri a “liberalizării” prețului la energie. Nu accept că “așa e în UE”, din moment ce Italia, bunăoară, a liberalizat prețurile la energie la vreo trei ani după România.
Proprietarii Azomureș, niște elvețieni parcă, vor să vândă și nu au cui. Ar fi fost normal să fie cumpărat de Compania Romgaz, care putea deveni un vehicul investițional, însă o mână nevăzută trage frâna. Romgaz ar fi trebuit să cumpere și cele 5 combinate de îngrășăminte ale lui Nicolae de la Interagro și care erau în conservare, dar nu s-a mai făcut nimic. Combinatele sunt mari consumatoare de gaze.
În schimb, OMV -Petrom a închis Doljchim, combinatul de îngrășăminte chimice din Craiova. Combinatul a fost închis după modernizarea fabricii de metanol, modernizarea și înnoirea parcului de vagoane cisternă. Omul de afaceri Ion Nicolae care își manifestase interesul pentru preluarea Doljchim a declarat atunci că austriecii au tăiat toate utilajele în bucăți și le-au vândut la fier vechi pentru ca românii să nu mai poată folosi nimic.
După ce că fermierii români și europeni în general erau necompetitivi față de cei sud-americani pentru că au costuri mult mai mari cu energia electrică, cu motorina și cu forța de muncă, iată că acum trebuie să plătească mai mulți bani și pe îngrășăminte și piața deja a luat-o razna în România. Fermierii noștri nu vor mai avea nicio șansă.
Când s-a întocmit PNRR cu scopul obținerii finanțărilor europene, guvernul a refuzat să treacă finanțări pentru extinderea sistemului de irigații, sub pretextul câ UE nu ar mai finanța așa ceva. Era o minciună, pentru că Spania sau Portugalia au primit bani pentru sistemele de irigații, pe care le-au numit eufemistic “managementul resurselor hidrografice”.
Astă vară, când negocierile pentru Mercosur erau în toi și se știa ce urmează, premierul Ilie Bolojan a majorat TVA pentru apa de la irigații de la 5% la 11%. Cu aceeași ocazie, Bolojan a desființat și scutirea de impozit pe venit de 10% pentru salariații din agricultură. Țineți cont că toate aceste nenorociri se întâmplă și în contextul în care românii primesc cele mai mici subvenții pentru agricultură din toată Uniunea Europeană.
Este un adevărat război economic împotriva agricultorilor români.
Corporațiile străine care au lanțuri de supermarketuri și hipermarketuri controlează 80% din piața comerțului cu amănuntul (retail) și decid ce anume să cumpere și de la cine. Să nu ne mai mirăm că peste 80% din carnea de porc este de import sau că suntem inundați de oceanul de lapte din Franța, subvenționat la greu de Uniunea Europeană prin Politica Agricolă Comună (CAP).
În România nu este vorba doar despre soarta unei ramuri economice. La noi miza este și națională și identitară. Avem cei mai mulți salariați în agricultură dintre statele UE și anume 20% din totalul forței de muncă. Totodată, România are cel mai are număr de ferme sau exploatații agricole din UE. O treime dintre fermele din UE se află în România!
În România lichidarea agriculturii înseamnă exod de la sate al populației rămase fără mijloace de subzistență. Deja sunt sate unde din 10 case doar una este locuită permanent.
“Măsurile” Guvernului Bolojan vizează în primul rând satul românesc. Miile de cadre didactice disponibilizate lucrau în majoritate la sate. Acolo se “comasează”, adică se desființează școlile.
Unitățile sanitare din mediul rural, dispensare etc erau mai demult închise. La țară nici nu prea există medici de familie, fără de care este exclus accesul la sistemul public de stat, pentru că doar cu trimitere de la medicul de familie poți beneficia de consultații gratuite la medicul specialist, de trimiteri pentru analize și investigații gratuite samd.
La țară sunt vizate și instituțiile de cultură din subordinea administrației locale, “bugetarii care sug sângele poporului”, noul dușman de clasă. Dacă mai avem călușari, doine și balade ori costume populare autentice meritul era al inimoșilor instructori culturali, care vor fi aruncați pe drumuri și activitatea lor în slujba identității naționale va fi curmată.
A fost un sondaj pe teme de securitate și la întrebarea “Ai fi dispus să lupți pentru țara ta?” cele mai multe răspunsuri pozitive au fost de la bărbați din sudul țării, din mediul rural și orașe mici. Doar nu credeați că ar apăra țara bananierii și trotinetiștii.
.
Desființarea primăriilor și comunelor văzută ca o mare “refornă” administrativă vizează același lucru. Un studiu demografic despre depopularea României rurale arată că într-o comună se depopulează satele periferice, mai puțin satul centru de comuna, unde se află primăria. Dacă vor desființa o primărie, se va pustii și comuna.
Oare ce vor face moții și pădurenii din Munții Apuseni?
Toate aceste lucruri sunt premeditate. Se dorește pustiirea satelor. Oamenii trebuie să devină forță de muncă pentru corporații, fie în țară, fie în străinătate. L-am auzit pe Bolojan în contextul discuției despre o ilegală reducere a ajutorului de șomaj, criticând faptul că există oameni care nu lucrează deși sunt locuri de muncă disponibile la 30 km de casă. Afirmația lui Bolojan este cinică, din moment ce în București fac naveta zilnic oameni și de la 100-150 km depărtare, îi aduc firmele angajatoare cu microbuze sau autobuze.
Pe lângă forță de muncă ieftină pentru corporațiile din România și din străinătate, românii din mediul rural, circa jumătate din populație, trebuie să devină și clienți pentru multinaționale. De ce să își crească ei găini în curte sau să aibă grădină de legume când pot să cumpere de la supermarket?
La țară se mai păstrează tradițiile și valorile poporului român, care nu mai sunt dezirabile în prezent. Am mai văzut această istorie. Lenin și Stalin spuneau că țărănimea este “reacționară” și trebuie lichidată ca clasă. Iată că o luăm de la capăt. Se întâmplă sub ochii noștri. Doar că nu mai vin Komisarii cu haine de piele, pistoale și mașini GAZ sau IMS ca să facă colectivizarea forțată; ci vin ăia în combinezoane albe care extermină orătăniile din curțile oamenilor, pentru că ar avea boala lui Calache. Tot un drac!
Nu văd nicio diferență.
Fraților, ăștia vor să ne desființeze, să nu mai fie neam de român