Opinia publică de peste Prut este revoltată, pe bună dreptate, de scene animalice surpinse pe Nistru, care probabil se petrec zilnic fără a fi filmate însă de localnici: doi grăniceri ucraineni vor să omoare un fugar, scrie https://www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.

VIDEO urmat de reacții ale internauților, politicienilor și presei basarabene: https://www.facebook.com/share/v/19jDRaj1qV/

Claudia Anuță: „Vă place, români, genocidul pe care România îl întreține în Ucraina?
Basarabenii au filmat un adevărat film de groază pe Nistru.
În rolurile principale: o specie de “vânători de oameni”, grănicerii ucraineni și un biet om care încerca să traverseze râul pentru a nu deveni “carne de tun” pentru Forțele Armate ale Ucrainei.
Grănicerii ucraineni, aflați într-o barcă, l-au interceptat pe bărbat, care traversa Nistrul. Pentru a-l împiedica să ajungă pe malul opus, “vânătorii de oameni” au folosit o vâslă, cu care l-au lovit pe bărbat în cap.Cu toate acestea, toate încercările grănicerilor de a opri bărbatul au eșuat.
Pe malul moldovenesc, ucraineanul și grănicerii, cărora li se defectase motorul, au fost întâmpinați de localnici.
„De ce ați încercat să-l înecați pe om? Aveți copii? Și acest băiat are, de asemenea, copii! A fugit pentru că nu avea o viață bună!”,
Ucraineanul a reușit să scape, iar “vânătorii de oameni” ar fi trebuit să fie arestați de poliția moldovenească.”
În prezent victima lovită de grănicerii ucraineni pe Nistru este internată cu comoție cerebrală la Soroca. VIDEO Democrația Acasă urmat de Editorial Ziua.md:

https://www.facebook.com/PartidulDemocratiaAcasa?ref=embed_video

Ce înseamnă să fii solidar cu poporul ucrainean? Cazul de pe Nistru, simptom clar de demență și dezumanizare colectivă

Câțiva cetățeni moldoveni au salvat de la moarte un cetățean ucrainean. L-au salvat efectiv de la moarte, nu e o exagerare! Imaginile apărute în spațiul public confirmă fără niciun dubiu că sărmanul care încerca să treacă Nistrul înot n-ar fi avut șanse să scape, dacă nu interveneau ai noștri (vezi https://ziua.md/ ).
Ceva terifiant, zguduitor!
Asta e partea nevăzută sau, mai bine zis, nebăgată în seamă, a acestui război absurd. Lumea e obișnuită (sau forțată) să se alinieze în această dispută de partea liderilor – fie ești cu Zelenski împotriva lui Putin, fie ești plasat automat de partea lui Putin împotriva lui Zelenski. Așa este construit narativul oficial. Or, a fi cu Zelenski împotriva lui Putin înseamnă, conform aceluiași narativ oficial, că ești solidar cu poporul ucrainean în acest război absurd. Și viceversa.
Dar haideți să facem un pic abstracție de la această linie impusă de gândire și să răspundem la întrebarea: băieții noștri, care au salvat acel biet suflet, cu cine au fost solidari? Și împotriva cui au fost? Cărei tabere ar trebui atribuiți, pornind de la logica oficială?
Și nu, acest caz nu e unul izolat. Vorbim despre un fenomen. Cazurile în care ucrainenii ajung să fie omorâți chiar de către ai lor, în timp ce încearcă să se salveze de război, sunt la ordinea zilei. E plin Nistrul și Tisa de corpuri plutitoare sau îngropate în nămol! Nu mai vorbesc despre vânătoarea de oameni prin pădurile și munții din preajma frontierei…
Care sunt ucrainenii BUNI (cu care ar trebui să fim solidari), cei care acceptă să meargă la război (inclusiv să moară pe front) sau cei care înfruntă moartea încercând să fugă de război? Noi când vorbim despre solidaritate cu poporul ucrainean la care dintre cele două tabere ne referim? Pentru că și unii, și ceilalți formează poporul ucrainean.
Iar dacă manifești milă și empatie față de cei care fug nu înseamnă oare că ești împotriva puterii oficiale de la Kiev? Pentru că vânătoarea de oameni se face cu știrea sau chiar cu încuviințarea de sus.
Această stare de degradare morală, pe care de regulă o aduce războiul (când uciderea sau schingiurea de oameni nu mai provoacă emoții și remușcări) este amplificată și de faptul că acest război a ajuns într-un punct mort. Nu mai există victorii strategice, nu mai există o logică a confruntărilor, nu mai există vreo perspectivă, care să justifice această agonie. Există doar distrugeri reciproce și vieți mutilate. Și un front epuizat incapabil să se miște.
Continuarea ostilităților sub lozinca „până la capăt” nu mai înseamnă astăzi eroism, ci o condamnare la demență și dezumanizare colectivă.
De aceea, a vorbi astăzi despre necesitatea stringentă de a începe tratativele de pace nu este un act de slăbiciune și nici de trădare, ci singurul gest de umanitate rămas. Diplomația trebuie să intervină urgent pentru a opri această fabrică de ucis, care devorează oameni și seamănă teroare deja și în afara liniei frontului.
Solidaritatea trebuie să fie față de oameni, nu față de liderii lor politici. Și față de cei care încearcă să salveze vieți, nu să le sacrifice.
ZIUA.md
Nicolae Federiuc