În Imperiul habsburgic, prologul ieşirii femeii române din anonimat l-a constituit anul 1815, prin înfiinţarea Societăţii Femeilor Macedoromâne din Pesta. Aceasta se întâmpla în perioada când, la Pesta, au intrat în lupta pentru emanciparea culturală şi femeile din această capitală. Ele şi-au dat seama că a se organiza nu e numai sarcina bărbaţilor, şi constituindu-se în societate, au avut ca prim scop contribuirea prin aducerea de mijloace băneşti, la sporirea „Fondului şcolar ortodox” (devenit „Fondul Naţiunii”) şi deci la animarea unei mişcări educativ-naţionale de amploare, scrie cercetătorul Maria Berényi pe blogul său, preluată de Romanian Global News.

Scopul Societăţii a fost cultural-filantropic: de a contribui prin mijloace băneşti la susţinerea şi sporirea fondului şcolilor naţionale de rit ortodox din regatul Ungariei şi la finanţarea Şcolii normale române din Pesta. În fruntea organizaţiei erau femei din familile Grabovsky, Mutso şi Economu, din mijlocul cărora s-a ridicat Şaguna, apoi Pometa şi Dumcea, cu care s-au înrudit, Gojdu, prin cele două căsătorii, Arghir, Lazăr, Trandafil cu neamuri în Banat şi altele, toate cu dare de mână. Fiecare membru din Societate şi-a luat sarcina de a contribui, pe tot timpul vieţii şi după puterile sale, la mărirea fondului şcolar, din care să se întreţină şcoala greco-valahă din Pesta, să se plătească învăţătorii şi să se dea stipendii tinerilor distinşi la învăţătură. Riguros organizată, Societatea şi-a atras laudele împăratului. Datele despre constituirea Societăţii Femeilor (sau Doamnelor) Române sunt consemnate într-o notă cu caracter oficios publicată în 1817 în ziarul de limbă germană din Buda, Ofner Zeitung, n-rele 89, 90. Textul ei se mai află, repetat ca anexă, în broşura omagială conţinând versuri compuse tot în limba germană, şi oferite ca Dar de Anul Nou 1820, „domnilor şi doamnelor cetăţeni şi cetăţene de naţiune valahă din Pesta”. Acest omagiu se adresa fondatorilor Deputăţiei fondurilor şcolare şi fondatoarelor Societăţii Femeilor Macedoromâne din Pesta. Autorul care semnează este Naum Petrovici, perceptorul Deputăţiei. De aici ştim că Societatea şi statutul său au primit înalta aprobare de la împărat. Prima președintă era Elena Grabovsky căreia, după un an plin de succese, i-a urmat Maria Roja.

Maria Berényi (www.facebook. com/maria.berenyi.9)