Evenimentul juridic si politic al acestui an la Chisinau a fost pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale din 4 martie 2016 prin care s-a constatat ca modificarile initiate in anul 2000, ale legii fundamentale, in ceea ce priveste alegerea Presedintelui Republicii Moldova, s-au facut cu violarea Constitutiei. Sesizarea Curtii a fost facuta de un grup de deputati liberal-democrati care i-au acuzat pe deputatii comunisti ca acum 15 ani au ignorat un aviz obligatoriu care trebuia dat de Curtea Constitutionala.

https://www.constcourt.md/libview.php…

Altfel spus, au incalcat Constitutia deputatii cand, fara sa respecte procedurile de avizare obligatorie specifice revizuirii, le-au luat cetatenilor dreptul de a-si vota Presedintele, si l-au transferat exclusiv celor 100 de deputati ?!

Desigur, deputatii le puteau retrage cetatenilor acest drept si fara sa incalce procedura de revizuire si discutia trece in sfera legitimitatii acestei retrageri. a sensului si spiritului art.38 alin.(1) din Constitutia R. Moldova potrivit caruia “Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”

Ar fi putut avea loc si o examinare a actelor membrilor Parlamentului/Constituantei din 2000 si din perspectiva dispozitiilor alin.(1) al articolului 54 din Constitutie, referitor la restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau, al unor libertăţi potrivit caruia in Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului – daca ar fi fost sesizata Curtea sau daca insasi Curtea ar fi extins analiza si sa stabileasca in ce masura retragerea de catre Constituanta a dreptului cetateanului de a-l alege pe Presedinte constituie o violare a art.54, intrucat suprimarea sau diminuarea unui drept de vot era prohibita inclusiv in cazul legilor constitutionale – una din categoriile de legi descrise de art.72 – la revizuirea legii fundamentale.

Prin aceasta reintrare in legalitate in 2016, are de castigat atat statul de drept in Basarabia, dar se rezolva si o criza politica majora in prag de noi alegeri prezidentiale care vor fi directe, prin votul fiecarui cetatean, nu doar privilegiul membrilor Parlamentului.

Radio Europa Libera difuza recent informatia ca un sondaj de opinie arată că aproape 83 la sută din cetățenii R. Moldova vor alegerea președintelui de către popor.

Intrucat Curtea Constitutionala a constatat violarea Constitutiei, se ajunge la inlaturarea dispozitiilor modificatoare, cu consecinta reintrarii in vigoare a celor vechi si aceasta determina reactivarea mecanismului anterior de punere in aplicare a dreptului fundamental, adica dispozitiile in materie electorala sunt repuse in vigoare.

Adica, reintra in vigoare art.95 – 117 ale Titlul IV din Codul Electoral al Republicii Moldova, privitoare la alegerile pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, prevederi excluse din textul legal prin LP 1227-XIV din 21.09.2000, publicata in Monitorul Oficial nr.130/19.10.2000 – fara a mai fi nevoie acum de o noua lege electorala sau de noi modificari ale vechiului Cod Electoral, nefiind vorba de vreun vid electoral.

Pentru ca primatul respectarii drepturilor fundamentale ale omului in spatiul Conventiei CEDO tocmai asta inseamna: a avea grija ca niciunul din drepturi sa nu ramana iluzoriu ci sa devina efectiv, realizat, fructificat pe deplin, fiind obligatia tuturor autoritatilor Republicii Moldova sa respecte drepturile fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului de vot prevazut la art.38 alin.(1) din Constitutie descris mai sus.

Specialistii in drept sovietic de pe oricare mal al Prutului sau Nistrului au fost, sunt si vor ramane contrariati de prevalenta respectului pentru un drept fundamental al omului, dreptul cetateanui de a alege Presedintele in mod direct, drept fundamental suprimat pe cai ocolite in anul 2000! Pentru ca se vor gasi unii sa spuna ca din nou parlamentul trebui sa adopte o completare la Codul Electoral ca decizia CCRM sa aiba sens, zic tot ei, acest drept fundamental li se va evoca … altfel ramane iluzoriu si decizia CCRM fantastica si fantastic de inutila !

Am vazut ca si la Bucuresti, la primul tur pentru alegerea Presedintelui Romaniei in 2014, au existat juristi, judecatori, procurori sau diplomati pentru care dreptul de vot, mai ales in diaspora, NU a contat, pur si simplu! Exista un dosar de ancheta pentru abuz, la DNA… N-ar fi o surpriza ca din acest cor sa se gaseasca unii care sa critice inclusiv decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau care inlatura samavolnicia criptosovietica produsa in 2000. https://www.europalibera.mobi/a/27589834.html

In concluzie: dupa decizia Curtii Constitutionale, frauda la Legea fundamentala savarsita inca din anul 2000 trebuia inlaturata, iar in 2016 presedintele Republicii Moldova urmeaza sa fie ales in mod direct de cetateni, asa cum a fost pana atunci.

NOTA:

Ca exercitiu democratic, nu doar de imaginatie, in urma acestei decizii, de exemplu, Klaus Iohannis, primind prin decret prezidential cetatenia Rep. Moldova ar putea deveni si Presedintele Rep. Moldova.

O asemenea ocazie de la Cuza incoace a ratat doar Mircea Snegur, caruia jurnalistul director al cotidianului Romania libera, Petre Mihai Bacanu i-a propus sa candideze in 1992 la Presedintia Romaniei!

Despre o varianta similara a mai vorbit, in cateva randuri si Traian Basescu. Ne-am mai referit in precedent, cand revizuirea Constitutiei Romaniei era pe agenda Parlamentului de la Bucuresti, la solutii si oferte concrete, consti
tutionale intre care salutara propunere a deputatului bucovinean Ovidiu Iane de la Radauti, cu infiintarea functiei de Vicepresedinte al Romaniei rezervata unui cetatean nascut pe teritoriul RSS Moldovenesti sau al Republicii Moldova, daca functia de Presedinte nu este ocupata de un asemenea cetatean.

Daca tot clameaza acum propaganda sovietorusa ca la Chisinau actuala Curte Constitutionala e in stare sa declare neconstitutionala si ocuparea Basarabiei in 1812, atunci sa le spunem ca si actele de la 1812 si din 1940 sunt tot ilegale si nelegitime si ca toate cele de mai sus sunt si raman doar solutii paleative in raport cu solutia legitimita a repunerii in vigoare a Constitutiei din 1923 pe intregul teritoriu al Regatului Romaniei, ca prima consecinta a inlaturarii definitive a regimului comunist si reinstaurarea ordinii constitutionale si a statului de drept in Romania si Republica Moldova de care tot vorbim ca se reintegreaza in Europa!

Si ca sa nu ramanem doar la o dezbatere despre cum conducatorii de la Bucuresti si Chisinau rateaza ocazii istorice si apoi se lamenteaza zece sau douazeci de ani-neputinta!

Av. Antonie Popescu, București