Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
În ultima duminică a lunii mai a fost sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni, instituită prin Legea nr. 101/2015. O zi dedicată milioanelor de români care trăiesc în afara granițelor țării, precum și comunităților istorice din Balcani și Europa Centrală, scrie http://cultural.tvr.ro, preluat de Romanian Global News.
Existența unei zile dedicate și a unui cadru legislativ nu rezolvă însă problemele acestor comunități. Dincolo de declarații, mesaje oficiale și ceremonii aniversare, rămâne o singură întrebare: cât face, în mod concret, statul român pentru românii din afara granițelor?
Din Basarabia și Bucovina de Nord până în Banatul sârbesc, Valea Timocului, Albania și Macedonia de Nord, Cehia, Croația, ținuturile cuprinse între Bug și Nipru, dar și până la Vladivostok, supraviețuiesc comunități românești care își păstrează limba, credința și identitatea în condiții tot mai dificile. Unele pierd școli, altele pierd biserici, iar multe pierd pur și simplu oameni. În fiecare an, numărul celor care mai vorbesc românește scade, iar odată cu ei dispare o parte din memoria istorică a acestui spațiu.
Ce mai înseamnă astăzi să fii român în afara României? Cât rezistă identitatea unui neam atunci când generațiile tinere pleacă, iar sprijinul instituțional este insuficient? Cât de prezent este statul român în viața acestor comunități și cât reprezintă ele o prioritate reală, dincolo de discursurile festiviste?
Invitatul jurnalistului Rafael Udriște este prof. dr. Radu Baltasiu, director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, sociolog și unul dintre cei mai importanți cercetători ai comunităților românești istorice.
Discuția a fost despre românii din jurul frontierelor României, despre aromâni, meglenoromâni și istroromâni, despre românii din Valea Timocului și Banatul sârbesc, dar și despre o comunitate aproape necunoscută publicului larg: vlahii din Moravia și sudul Poloniei. Nu au fost uitați nici pe românii deportați în Siberia, care sunt deja de două generații stabiliți pe acele meleaguri. Telespectatorii au avut ocazia să audă dialecte străvechi ale limbii române, mărturii vii ale unei istorii care încă trăiește.
Invitatul jurnalistului Rafael Udriște a fost prof. dr. Radu Baltasiu, director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, sociolog și unul dintre cei mai importanți cercetători ai comunităților românești istorice.
În emisiune s-a discutat despre românii din jurul frontierelor României, despre aromâni, meglenoromâni și istroromâni, despre românii din Valea Timocului și Banatul sârbesc, dar și despre o comunitate aproape necunoscută publicului larg: vlahii din Moravia și sudul Poloniei. Nu au fost uitați nici pe românii deportați în Siberia, care sunt deja de două generații stabiliți pe acele meleaguri. Telespectatorii au avut ocazia să audă dialecte străvechi ale limbii române, mărturii vii ale unei istorii care încă trăiește.