Institutul „Pro Vest” a organizat o dezbatere publică on-line pe tema: “Republica Moldova între Est și Vest: 29 de ani de la proclamarea independenței”. Acest eveniment a avut loc în cadrul proiectului “Moldova în Dialog”, realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României – Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

Moderatorul Dorin Dușciac, doctor în fizică, cercetător, i-a avut în calitate de invitați speciali pe doamna Ana Guțu, lingvist, profesor universitar, Secretar de Stat al Departamenului pentru Relația cu Republica Moldova – Guvernul României; domnul Octavian Țîcu, istoric, profesor universitar, deputat in Parlamentul Republicii Moldova; Alecu Reniță, președinte al Mișcării Ecolgiste din Moldova, deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994).

Domnul Alecu Reniță a evocat atmosfera acelor zile din ajunul proclamării independenței Republicii Moldova (27 august 1991), susținând că ceea ce a contat atunci „au fost masele, au fost oamenii, a fost acea energie absolut fantastică pe care ei o emanau. Era un popor pe care nu l-am mai văzut de-a lungul timpului, era un popor victorios. Dar, din păcate, ceea ce trebuia să devină o Elveție, după părerea unora, a ajuns să fie o rezervație de ruine a Europei”.

Octavian Țîcu, în calitate de istoric, a prezentat o perspectivă mai largă asupra problemei, sub aspectul derulării evenimentelor în Europa acelor vremuri, în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Domnia Sa a făcut o prezentare exhaustivă a unor alternative politice/modele de ieșire din comunism pe care le-au urmat o serie de state din fostul bloc sovietic, Republica Moldova aderând la modelul unui „compromis între elita intelectuală, de sorginte națională. Acest compromis s-a realizat atât în interiorul Mișcării Naționale, cât și în cadrul Primului Parlament, între intelighenția românească (scriitori, jurnaliști, profesori universitari etc.), care își doreau ideea de reunire, de revenire la alfabet, la limba și cultura românească și nomenclatura comunistă moderată, reprezentată de eșalonul doi al puterii cum ar fi: Andrei Sangheli, Nicolae Țîu, Mircea Snegur”.

Dorin Dușciac a plasat ziua de 27 augut 1991, data în care a fost proclamată independența Republicii Moldova, în contextul unor evenimente anterioare, invocând data de 31 august 1989, momentul proclamării limbii române (numită oficial „moldovenească”) drept limbă de stat în RSS Moldovenească, revenirea la grafia latină şi recunoaşterea identităţii lingvistice moldo-române în teritoriul din stânga Prutului.

Ana Guțu a relevat motivul și necesitatea inițiativei din martie 2013, prin care Domnia Sa a solicitat Înaltei Curți interpretarea art.13 din Constituția Republicii Moldova în sensul constituționalizării Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin ridicarea acesteia la rang de normă constituțională, decretând astfel primordialitatea denumirii corecte a limbii oficiale din Republica Moldova, așa cum figurează ea în Declarație, limba română.

În altă ordine de idei, Ana Guțu a vorbit despre misiunea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și modul în care România continuă să susțină și să sprijine cetățenii Republicii Moldova.

Seria de evenimente publice, în cadrul proiectului “Moldova în Dialog”, va fi continuată și în următoarele luni cu subiecte de actualitate și de interes pentru publicul larg.