Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Armata rusă a bombardat podul care leagă sudul Basarabiei (aflat în componența Ucrainei) cu restul regiunii Odesa, informează presa de la Chișinău.P odul de la Zatoka a fost atacat cu rachete și chiar dacă este încă în picioare, se pare că nu mai poate fi folosit pentru transport. Singura cale de comunicare dintre Odesa și Ismail fiind cea rutieră, transmite Romanian Global News.
„Informațiile despre ce fel de pod este și despre ce s-a întâmplat nu sunt dezvăluite din motive de securitate”, a precizat Consiliul Orășenesc Belgorod-Nistru, scrie Unimedia.
„Din cauza unei lovituri cu rachete în regiunea #Odesa, podul peste estuarul Nistrului este avariat. Informații suplimentare și date despre răniți sunt în curs de confirmare.
Podul este închis acum. Dacă acesta rămâne închis, accesul la o parte din regiunea Odesa va fi posibil doar de-a lungul graniței cu Moldova”, potrivit lui Anton Gerașcenko, consilier în Ministerul de Externe de la Kiev.
Atacul vine în contextul apariției unor atacuri necunoscute în regiunea transnistreană, regiunea separatistă pro-rusă din componența Republicii Moldova.
Separatiștii de la Tiraspol au declarat cod roșu de alertă teroristă și a anulat parada militară de 9 Mai. La rândul său, Moscova a anunțat că urmărește „cu atenție” evenimentele din regiune.
„Cu certitudine, veștile care vin de-acolo provoacă îngrijorare”, a precizat Dmitri Peșkov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, citat de TASS.
Marți, regiunea separatistă transnistreană a fost lovită de alte două explozii:deteriorarea a două antene de telecomunicații care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia.
Prima explozie a avut loc la ora 6:40, iar cea de-a doua la 7:05, potrivit „Ministerului de Interne” de la Tiraspol. Nu a fost înregistrată nici o victimă omenească, dar ambele antene de mare putere au fost scoase din uz.
Mai grav este că localitatea unde se aflau aceste antene este la doar 50 de kilometri de Chișinău. Conform publicației Timpul, „Centrul Transnistrean de Radio și Televiziune Transnistrean”, gazda celor două antene, este unul dintre puținele care și-au păstrat activitatea pe unde scurte pe teritoriul fostei URSS. Este situat în Republica Moldova pe o suprafață de 850 de hectare. Cunoscut și ca centrul radio „Maiac”.
Principalele dotări de amploare ale centrului radio au fost construite în perioada 1968-1975, dintre care unele au intrat în funcțiune ca centru radio moldovenesc în 1971.
În 1978-1990, perioada de glorie a transmisiilor cu unde scurte și unde medii, emițătoarele lui Maiak erau încărcate 23 de ore pe zi. Datorită puterii sale mari, centrul radio acoperea cu radiații teritorii cu mult dincolo de granițele URSS. Feedback-ul privind calitatea recepției programelor a venit de la ascultători de radio din SUA, Europa de Vest, Africa, Australia și India . Singurul client a fost Comitetul de Stat al URSS pentru radiodifuziune și televiziune.
Un fost ofițer GRU acuză România că s-ar pregăti de atac asupra Transnistriei
În același registru, ofițerul GRU (Serviciul Secret al Armatei ruse) Igor Ghirkin (foto sus), mai cunoscut sub numele de război „Strelkov”, a scris pe o rețea de socializare din Rusia că România și Ucraina s-ar pregăti să atace Transnistria.
„Strelkov” a scris că a primit confirmări privind iminența atacului. Conform acestuia, trupe moldovenești și românești, folosind uniforma Republicii Moldova, se pregătesc să intre în Transnistria. În același timp, ucrainenii ar face același lucru. Obiectivele ar fi două, în opinia ofițerului GRU: o lovitură morală dată Kremlinului, dar și capturarea depozitului de muniție de la Colbasnaia, care poate fi folosit de armata ucraineană.
„Informațiile despre pregătirile comune ale coaliției româno-ucrainene pentru „curățarea” Transnistriei se confirmă.
“În plus, față de unitățile armatei moldovenești de care am vorbit în ultimul meu mesaj pe această temă, completate de personal românesc, există informații față de pregătirea unor unități întregi pe teritoriul României și deja îmbrăcate în uniforme militare moldovenești. Există informații despre o concentrare a trupelor și subunităților ucrainene la granița cu Transnistria.
Interesul comandamentului militar ucrainean nu constă doar în a aplica o palmă politică și propagandistică peste nasul Kremlinului, dar are și scop concret: capturarea depozitului de muniții de la Colbasnaia, unde se găsesc încă multe sisteme de artilerie de proveniență sovietică.
Autoritățile și militarii din Moldova se tem sincer de război și nu o ascund. Dar dacă sau mai degrabă când va veni ordinul, nimeni nu-i vor întreba.
Armata transnistreană nu are nicio șansă să rezistă mai mult fără susținere în caz de atac din două părți (așa cum a anunțat guvernatorul nazist al Odesei). Iar forțele armate ale Federației Ruse nu pot ajuta, decât poate prin lansarea de rachete asupra unor ținte ale infrastructurii. Sursele estimează că probabilitatea este mare ca atacul asupra Tiraspolului să aibă loc în Aprilie-Mai”
Strelkov este un personaj foarte interesant și important în același timp. Conform Politico, el a participat atât la războiul din Transnistria din 1992, dar și la războiul din Donbas, din 2014. Pentru faptele sale și pentru capacitatea arătată în luptă, a devenit Ministru al Apărării al așa-zisei Republici Populare Donețk.
Autoritățile olandeze îl consideră vinovat pentru doborârea avionului Malaisia 17, doborât pe 17 iulie 2014 asupra estului Ucrainei.
Strelkov este și un critic al președintelui rus, Vladimir Putin. El l-a acuzat recent pe Putin, afirmând că planurile făcute pentru războiul din Ucraina sunt contradictorii și cu puține șanse de reușită. Ofițerul a cerut o mobilizare generală pentru acest atac, dar până acum Kremlinul a negat că va chema și va trimite la luptă soldații încorporați.
Strelkov a pus și bazele unui partid naționalist, de orientare țaristă, care militează pentru unirea Rusiei, Ucrainei și a Belarusului într-un singur stat.
Panică în regiunea transnistreană
Cu legătură sau fără față de ultimele evenimente, Timpul anunță că la punctul de trecere a așa zisei frontiere administrative cu R.Moldova de la Varnița, din direcția Bender s-a format o coloană mare de mașini care ies din regiunea transnistreană (foto)

Reacția Bucureștiului
Guvernul de la București a anunţat că, în perioada curentă, Armata României nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova. De asemenea, în ceea ce priveşte proiectul de lege care ar permite donarea, din resursele armatei, de echipamente militare către Ucraina, acesta se află în analiză. Executivul va lua o decizie după finalizarea acestei analize.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului, precizările Ministerului Apărării Naţionale vin în contextul în care o publicaţie de limba rusă a publicat informaţii false potrivit cărora „România intenţionează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova, menţionând că deja pe teritoriul Republicii Moldova au fost dislocaţi militari români.”.
„Nu există nicio decizie şi nu este analizată ipoteza constituirii în România a unor tabere de instrucţie pentru militarii ucraineni”, mai indică sursa citată.
De asemenea, decizia MApN de a consemna la sol avioanele MiG ale Armatei Române face parte dint-un proces de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Decizia nu are nici o legătură şi nu poate fi corelată cu ştirea potrivit căreia Forţele Aeriene Ucrainene au mai multe aparate de zbor. Aeronavele nu au fost scoase din uz.
„Se doreşte o analiză care să fundamenteze decizia pe baze tehnice, astfel încât să fie garantată siguranţa zborului”, mai arată comunicatul de presă.
În ceea ce priveşte proiectul de lege care ar permite donarea, din resursele armatei, de echipamente militare către Ucraina, acesta se află în analiză. Guvernul va lua o decizie după finalizarea acestei analize.
Premierul Nicolae Ciucă a clarificat luni, aceste subiecte, răspunzând unor întrebări ale mass-media.
Întrebat dacă vor exista şi în România tabere de instrucţie, premierul a răspuns: „Nu există acest lucru. Nu am luat în analiză acest subiect”.
Referitor la o posibilă legătură între consemnarea la sol a avioanelor MiG ale Armatei Române şi informaţia potrivit căreia Forţele Aeriene Ucrainene au în prezent mai multe aparate de zbor decât aveau la începutul războiului, prim-ministrul a declarat: „Nu! Absolut deloc. Am primit informarea de la Ministerul Apărării Naţionale pe marginea acestei decizii, este vorba de continuarea elementelor de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Ele nu au fost scoase din uz, se doreşte să se finalizeze şi să existe o decizie pe baze tehnice foarte bine fundamentate, astfel încât să asigurăm pe deplin siguranţa zborului”.
În legătură cu posibilitatea modificării legislaţiei în sensul trimiterii de arme sau tehnică militară către Ucraina, premierul a afirmat: „În acest moment, legea este în analiză. În momentul în care ea se va finaliza vom lua şi decizie concretă în acest sens”.
Ucraina anunță că forțele armate controlate de Moscova și Tiraspol sunt în alertă de luptă
Oficiali ai serviciilor de informații ucrainene au raportat că au văzut indicii că forțele rusești din Transnistria au fost aduse în stare de alertă maximă de luptă, iar nivelul de pregătire al armatei transnistrene este, de asemenea, crescut, informează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Pe teritoriul Transnistriei din Republica Moldova, unitățile forțelor operative rusești au fost plasate în stare deplină de pregătire de luptă – Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene.
Blocuri de beton sunt instalate la intrarea în Tiraspol, capitala de facto a autoproclamatei republici transnistrene.
Și armata R. Moldova a fost plasată în stare de “alertă” în regiunile de frontieră cu regiunea transnistreană, iar la punctele de control se desfășoară măsuri de securitate și patrule suplimentare, iar forțele moldovenești sunt, de asemenea, dislocate în infrastructura critică/sensibilă din întreagul teritoriu controlat de Chișinău.