Prezent la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă din Senatul României a recunoscut și felicitat activitatea de peste 30 de ani a prof. dr. Ioan Lăcătușu și a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș în slujba păstrării identității naționale din centrul țării, decernându-i distinsului „veteran” al comunității românești din această zonă placheta de onoare a Senatului României, transmite Romanian Global News.

Titus Corlățean a recunoscut activitatea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș desfășurată în slujba păstrării identității naționale din centrul țării, recomandând continuarea organizării Universității de Vară, ca fiind singurul forum din țară al românilor de pretutindeni. Titus Corlățean a atenționat că statele vecine acționează în detrimentul interesului național românesc, refuzând să aplice tratatele și acordurile bilaterale pe care le-au semnat cu România. În acest context, senatorul a propus utilizarea la maxim a pârghiilor și mecanismelor diplomatice și europene pentru protejarea conaționalilor noștri.

Un alt senator prezent la dezbateri a fost Adrian Cătană, președintele Comisiei pentru Românii de pretutindeni din Senatul României, care și-a manifestat sprijinul și solidaritatea pentru comunitățile de români din vecinătatea României și diaspora. Printre soluțiile propuse de senator pentru problemele discutate s-a numărat și redobândirea și acordarea cetățeniei românești pe baze simple (apartenența culturală), așa cum practică Bulgaria sau Ungaria.

Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a îndemnat participanții la lucrările Universității de Vară să se implice în sfera politică cu mare curaj, pentru că de un astfel de curaj a fost nevoie pentru a fi introdus art. 7 din Constituția României, care protejează românii din afara granițelor, deși inițial au existat voci care au afirmat că forma articolului este „ungurească”. Acesta a mai afirmat că: „o denumire mai potrivită pentru românii din afara granițelor este cea de comunitate etno-culturală pentru că aceștia nu sunt doar minorități ale altor state”.

Luând cuvântul în timpul celei de-a doua dezbateri, Vlad Cubreacov, unul dintre organizatorii Universității de Vară de la Izvoru Mureșului și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a întărit ideea că situația românilor „este unică pe continentul european. Națiunea română este organizată astăzi bistatal din motive istorice având la origine anexiunea sovietică din 1940. Republica Moldova aparține prin tot și în toate lumii românești. Ea este un stat post-sovietic neviabil, dependent de finanțările externe și sursele energetice din exterior, confruntat cu spectrul sărăciei, corupției, ineficienței administrative”. Singura soluție, conform fostului deputat, pentru problemele statului de la est de râul Prut este reunificarea cu România, membră a UE și NATO: „tendința ca cele două state românești actuale să devină unul singur este una firească și perfect legitimă. Ea nu este orientată împotriva nimănui, ci servește ideea de unitate națională românească”.

Antonio Andrușceac, deputat în Parlamentul României, a criticat politicienii de la București care nu trăiesc dramele românilor din comunitățile istorice. Acesta a făcut distincție între oameni politici și politicieni, punctând că primii afirmă adevărul cu orice preț, mai ales atunci când negociază în calitatea de înalți demnitari ai statului cu țările vecine. De asemenea, Antonio Andrușceac a semnalat lipsa unei direcții politice externe unitare indiferent de culoarea politică, una dintre aceste direcții fiind reunificarea Basarabiei cu România.

Un alt fost fost deputat care a luat cuvântul este Constantin Codreanu care a propus autorităților să condiționeze sprijinul masiv acordat Republicii Moldova de respectul față de Mitropolia Basarabiei. Printre soluțiile enunțate de Constantin Codreanu pentru reunificarea celor două state românești se numără crearea „Fondului Moldova” pe modelul „planului Marshall” și asigurarea unui mecanism eficient pentru recunoașterea cetățeniei la care românii din Republica Moldova care nu au renunțat niciodată la identitatea națională.

George Damian Mocanu, cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a vorbit despre problema reunificării Basarabiei cu România, din perspectivă istorică: „Populația Republicii Moldova gândește într-un raționament strâmb, care are în centru conceptul de națiune civică moldovenească: în Basarabia s-a produs un proces de deznaționalizare și asimilare (prin înlocuirea conștiinței naționale românești cu cea moldovenească)”. Istoricul constată că și elitele de la București gândesc prin prisma acestui raționament, promovat inclusiv de presa din România, fapt care creează o confuzie generalizată.

Lect. univ. dr. Corina Bistriceanu-Pantelimon, sociolog și cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a reluat distincția dintre națiunea civică și cea culturală. Prima se bazează pe cetățenie care este o alegere în sine, iar a doua pe identitate, care este un dat ce nu ține de alegerea omului. Pentru mobilizarea asumării propriei identități românești, necesară reunificării celor două state, este nevoie de o autoritatea legitimă garantată de relația firească cu transcendentul.