În mai puțin de un deceniu, sub Trump și Biden, datoria federală a Statelor Unite s-a mai mult decât dublat (sau cum s-o zice corect!), scrie jurnalistul Adrian Pătrușcă pe https://www.facebook.com/adrian.patrusca, preluat de Romanian Global News.

În ianuarie 2017, când Donald Trump a depus prima dată jurământul de președinte, datoria era de 19,95 trilioane de dolari.
Pe 19 august, ea a depășit 40 de trilioane.
Aproximativ o treime din această creștere colosală a avut loc în decursul a doi ani (2020 și 2021), după măsurile luate de Trump și Biden pentru a finanța reacția la Covid.
Între cei doi nu a existat nici o diferență din acest punct de vedere: restricțiile pentru care Trump și Biden au optat, deopotrivă, au dus la dezechilibre fiscale pe care le-au finanțat cu împrumuturi grele pe termen lung.
Chiar și așa, Oficiul Bugetar al Congresului estima, în mai 2023, că pragul de 40 de trilioane va fi depășit abia în 2028.
Ceea ce înseamnă că bula se umflă mult mai rapid decât se previziona.
Când va face implozie? Cât de devastator va fi impactul? Și ce state vor fi măturate de pe hartă?
OPINIE: Vor rezista doar țările cât mai puțin dependente de dolar (și apendicele său, euro).
Țările cu rezerve de aur considerabile și accesibile imediat (adică aflate în trezoreriile naționale, nu la Londra sau aiurea).
Și țările cu bogății naturale cât mai mari aflate în proprietatea națională. Nu privatizate, nici concesionate.
În ce privește indivizii, vor rezista aceia care și-au asigurat o autonomie cât mai mare. Adică o gospodărie care să producă un procent cât mai mare din necesitățile de consum. În primul rând, apă, energie și hrană.
(Și iar am ajuns la Georgescu.